Anexa nr. 1  la Dispoziţia primarului nr. 14  din 29.01.2020

C U P R I N S

TITLUL I – Dispoziţii generale

Capitolul I

  1. Domeniul de aplicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
  2. Definiţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
  3. Scopul . normele , efectele produse de Regulament . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Capitolul II

  1. Obligaţiile Conducerii privind asigurarea ordinii interne . Principii . . . . . .12

TITLUL II – Raporturi de muncă

Capitolul I – Naşterea raporturilor de muncă . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Capitolul II – Incetarea raporturilor de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

TITLUL III – Drepturi şi obligaţii ale angajaţilor

Capitolul I – Drepturi şi obligaţii

  1. Secţiunea I – Drepturile funcţionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
  2. Secţiunea a II-a – Indatoririle funcţionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
  3. Secţiunea a III-a – Drepturile personalului contractual . . . . . . . . . . . . . . . .23
  4. Secţiunea a IV- a – Obligaţiile personalului contractual . . . . . . . . . . . . . . .23
  5. Secţiunea aV-a – Obligaţii comune ale celor două categorii de

personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  . . . . . . . . . . . . . . .24

  1. Secţiunea a VI-a – Indatoriri şi responsabilităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

Capitolul II – Drepturile şi obligaţiile conducerii Primăriei comunei Prundu Bârgăului prin asigurarea ordinii interne

  1. Secţiunea I – Drepturile conducerii Primăriei comunei Prundu Bârgăului . . . .27
  2. Secţiunea a II-a – Obligaţiile conducerii Primăriei comunei Prundu Bârgăului. .28

Capitolul III – Normele generale de conduită profesională

  1. Secţiunea I – Norme de conduită profesională a funcţionarilor publici . . . . .28
  2. Secţiunea a II-a – Norme de conduită profesională a personalului contractual . .34
  3. Secţiunea a III-a – Relaţii de serviciu între angajaţi şi control intern . Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor individuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39

Capitolul IV – Salarizare . Promovare

  1. Secţiunea I – Salarizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
  2. Secţiunea a II-a  – Promovarea şi evaluarea funcţionarilor publici . . . . . . . . .41
  3. Secţiunea a III-a – Promovarea şi evaluarea personalului contractual . . . . . . 46

Capitolul V – Procedura disciplinară . Abateri disciplinare . Sancţiuni

  1. Secţiunea I – Procedura disciplinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
  2. Secţiunea a II-a – Fapte considerate abateri disciplinare . . . . . . . . . . . . . . . . 48
  3. Secţiunea a III-a – Sancţiunile disciplinare şi răspunderea funcţionarilor publici . . 51
  4. Secţiunea a IV-a – Sancţiunea disciplinară aplicabilă personalului contractual . . . .54

TITLUL IV – Timpul de muncă şi timpul de odihnă

Capitolul  I – Timpul de muncă şi munca suplimentară

  1. Secţiunea I – Durata timpului de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56
  2. Ssecţiunea a II-a – Responsabilitatea pontajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57
  3. Secţiunea a III-a – Munca suplimentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
  4. Secţiunea a IV-a – Munca de noapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59
  5. Secţiunea a V-a – Absenţele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
  6. Secţiunea a VI- a – Concediul de odihnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
  7. Secţiunea a VII-a  – Zilele de  sărbătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
  8. Secţiunea a VIII-a – Concedii speciale plătite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61
  9. Secţiunea a IX-a – Concediul fără plată , concedii de studii . . . . . . . . . . . . .62
  10. Secţiunea a X-a – Concedii medicale sau de maternitate . . . . . . . . . . . . . . . 63

TITLUL V – Formarea profesională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63

TITLUL VI  – Securitatea patrimonială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

TITLUL VII – Reguli privind protecţia , igiena şi securitatea în muncă , în cadrul instituţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65

TITLUL VIII – Modalităţi de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale . . 68

TITLUL IX – Integritatea publică . Protecţia avertizorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

TITLUL X – Comisia de disciplină şi Comisia paritară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

TITLUL XI – Dispoziţii finale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

TITLUL I

 DISPOZIȚII GENERALE

CAPITOLUL I

I . Domeniul de aplicare

          Prezentul Regulament intern este întocmit în conformitate cu prevederile Constituţiei româniei ; prevederile art. 51 , art.63 , art.117-119 , art.135 și celelalte din Regulamentul privind Protecţia Datelor , care se aplică de la 25 mai 2018 ,Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice ȋn ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ; prevederile Legii nr. 190/2018 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) ; prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii – republicată , modificată și completată prin Legea nr. 88/2018 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea OUG nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii ; prevederile Legii nr. 161/2003 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice , a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri , prevenirea şi sancţionarea corupţiei ; prevederile Legii nr.nr. 682 din 19 decembrie 2002 – republicată , privind protecţia martorilor ; prevederile Legii nr. 319/2006 legea securităţii şi sănătăţii în muncă , cu modificări și completări ulterioare ; prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea în şanse între femei şi bărbaţi ***republicată ; prevederile Legii nr. 571/2004 privind  protecţia personalului din autorităţile publice , instituţiilor publice şi alte unităţi care semnalează încălcări ale legii ; prevederile Legii nr. 500 din 12 noiembrie 2004 privind folosirea limbii române în locuri , relaţii şi instituţii publice ; prevedrile Hotărârii Guvernului nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul ; prevedrile Hotărârii Guvernului nr.1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină ; prevedrile Hotărârii Guvernului nr. 833 din 25 iulie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective ; prevedrile Hotărârii Guvernului nr. 583/2016 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020 , a seturilor de indicatori de performanţă , a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare , a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei , a indicatorilor de evaluare , precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public ; prevederile O.U.G.nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite , aprobată prin Legea nr. 486/2003 ; prevederile O.U.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor , aprobată prin Legea nr. 233/2002 ; prevederile O.U.G. nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă ; prevederile Ordonantei Guvernului nr.119 din 31.o8.1999 – republicată privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv ; Ordinul nr. 252/03.022004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern ; Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici  Nr. 3753/2015 din 03.11. 2015 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare ; O.S.G.G Nr. 600/2018 din 20 aprilie 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice ; prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică-republicată , cu modificări și completări ; prevederile Cap. III , Partea a VI-a , art. 365-537 privind funcţiile publice și funcţionarii publici și Titlul III , Cap. I art. 538-571 privind prevederile generale aplicabile personalului contractual din autorităţile și instituţiile publice prevăzute ȋn  OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și se aplică ȋn scopul stabilirii la nivelul Angajatorului a regulilor privind protectia, igiena și securitatea ȋn muncă , drepturile și obligaţiile angajatorului și ale salariaţilor , procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor , regulile concrete privind disciplina muncii ȋn unitate, abaterile disciplinare și sancţiunile aplicabile și a modalităţilor de aplicare a dispoziţiilor legale sau contractuale specifice , cu respectarea principiului nediscriminării și al inlăturării oricărei forme de ȋncălcare a demnităţii și ȋn temeiul dispoziţiilor Titlului XI-CAP. I , art. 241-246 din Legea nr. 53/2003 , Codul muncii , cu modificările ulterioare , coroborat cu dispoziţiile art.196 alin. (1) lit.b) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ .

II . Definiții

In intregul text al prezentului Regulament , următorii termeni au următoarele ȋnţelesuri:

a)- Acţiuni pozitive – acele acţiuni speciale care sunt ȋntreprinse temporar pentru a accelera realizarea ȋn fapt a egalităţii de șanse ȋntre femei și bărbaţi și care nu sunt considerate acţiuni de discriminare ;

b)- Autoritate de supraveghere – înseamnă o autoritate publică independentă instituită de un stat membru în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ;

c)- CCM – Contractul Colectiv de Muncă la nivel de instituţie ;

d)- CIM – înseamnă contractul individual de muncă încheiat între instituţie și un salariat;

e)- Concediul postnatal obligatoriu – este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naștere , în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durata totală de 126 de zile ,  de care beneficiază salariatele în condiţiile legii ;

f)- Concediul de risc maternal – este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute de Legea nr. 154 din 18 iunie 2015 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă , publicată în Monitorul Oficial nr. 445 din 22 iunie 2015  pentru protecţia sănătaţii și securităţii lor și/sau a fătului ori a copilului lor ;

g)- Conducătorul ierarhic superior – desemnează persoana care ocupa funcţia imediat superioară unui anumit post în organigrama instituţiei și care asigură coordonarea și supravegherea activităţii acestuia ;

h)- Conducerea instituţiei – înseamnă primarul comunei Prundu Bȃrgăului  sau orice alte persoane cu funcţii de conducere pe care Primarul i-a mandatat în acest scop , care poate fi viceprimarul și secretarul general al UAT-ului ;

i)- Consimţământ al persoanei vizate – înseamnă orice manifestare de voinţă liberă , specifică , informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă , printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc , ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate ;

j)- Date cu caracter personal – orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată) ; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată , direct sau indirect , ȋn special prin referire la un element de identificare , cum ar fi un nume , un număr de identificare , date de localizare , un identificator online , sau la unul sau mai multe elemente specifice , proprii identităţii sale fizice ,  fiziologice ,  genetice ,  psihice , economice , culturale sau sociale ;

k)- Destinatar – ȋnseamnă persoana fizică sau juridică , autoritatea publică , agenţia sau alt organism căreia (căruia) îi sunt divulgate datele cu caracter personal , indiferent dacă este sau nu o parte terţă . Cu toate acestea , autorităţile publice cărora li se pot comunica date cu caracter personal ȋn cadrul unei anumite anchete ȋn conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern nu sunt considerate destinatari ; prelucrarea acestor date de către autorităţile publice respective respectă normele aplicabile ȋn materie de protecţie a datelor , ȋn conformitate cu scopurile prelucrării ;

l)- DPIA – Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor (ȋn limba engleză , dataprotection impact assessment , DPIA) ;

m)- DPO – responsabilul cu protecţia datelor (ȋn limba engleză , data protection officer) ;

n) – Discriminare directă – situaţia ȋn care o persoană  este tratată mai puţin favorabil , pe criterii de sex , decȃt este , a fost sau ar fi tratată altă persoană ȋntr-o situaţie comparabilă ;

o)- Discriminare indirectă – situaţia ȋn care o dispoziţie , un criteriu sau o practică , aparent neutră , ar dezavantaja ȋn special persoanele de un anumit sex ȋn raport cu persoanele de alt sex , cu excepţia cazului ȋn care această dispoziţie , acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim , iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare și necesare ;

p)- Discriminare bazată pe criteriul de sex – discriminarea directă și discriminarea indirectă , hărţuirea și harţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau ȋn alt loc ȋn care aceasta isi desfășoară activitatea ; Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit , definit drept hartuire sau hartuire sexuală , avȃnd ca scop sau efect :

– de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare , de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată ;

– de a influenţa negativ situaţia persoanei angajate ȋn ceea ce privește promovarea profesională , remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecţionarea profesională , ȋn cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ţine de viaţa sexuală ;

r)- Discriminare multiplă – orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare ;

s)- Dispensa pentru consultaţii prenatale – reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator , pe durata programului normal de lucru , pentru efectuarea consultaţiilor și examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist ;

t)- Evaluarea salariaţilor – procesul prin care se apreciază nivelul de dezvoltare profesională a acestora ;

ţ)- Gen desemnam – ansamblul format din rolurile , comportamentele , trăsăturile și activităţile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și , respectiv , pentru bărbaţi;

u)-Hărţuire – situaţia ȋn care se manifestă un comportament nedorit , legat de sexul persoanei , avȃnd ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei ȋn cauză și crearea unui mediu de intimidare , ostil , degradant , umilitor sau jignitor ;

v)- Hărţuire sexuală – situaţia ȋn care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală , exprimat fizic , verbal sau nonverbal , avȃnd ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane și , ȋn special , crearea unui mediu de intimidare , ostil , degradant , umilitor sau jignitor ;

w)-Hărţuire psihologică – se ȋnţelege orice comportament necorespunzător care are loc ȋntr-o perioadă , este repetitiv sau sistematic și implică un comportament fizic , limbaj oral sau scris , gesturi sau alte acte intenţionate și care ar putea afecta personalitatea , demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane ;

x)- Ȋncălcarea securităţii datelor cu caracter personal – ȋnseamnă o ȋncălcare a securităţii care duce , ȋn mod accidental sau ilegal , la distrugerea , pierderea , modificarea sau divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal transmise , stocate sau prelucrate ȋntr-un alt mod , sau la accesul neautorizat la acestea ;

y)- Locul de muncă – este zona delimitată ȋn spaţiu , ȋn funcţie de specificul muncii , ȋnzestrată cu mijloacele și cu materialele necesare muncii , ȋn vederea realizării unei operaţii , lucrări sau pentru ȋndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai multi executanţi , cu pregătirea și ȋndemȃnarea lor , ȋn condiţii tehnice , organizatorice și de protecţie a muncii corespunzatoare , din care se obţine un venit ȋn baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator ;

z)- Munca de valoare – egală activitatea remunerată care , ȋn urma comparării , pe baza acelorași indicatori și a acelorași unităţi de măsură , cu o altă activitate , reflectă folosirea unor cunoștinţe și deprinderi profesionale similare sau egale și depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual și/sau fizic ;

aa)- Operator – ȋnseamnă persoana fizică sau juridică , autoritatea publică, agenţia sau alt organism care , singur sau ȋmpreună cu altele , stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal ; atunci cȃnd scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin dreptul Uniunii sau dreptul intern , operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute ȋn dreptul Uniunii sau ȋn dreptul intern ;

bb)- Parte terţă – ȋnseamnă o persoană fizică sau juridică , autoritate publică , agenţie sau organism altul decȃt persoană vizată , operatorul , persoana ȋmputernicită de operator și persoanele care , sub directă autoritate a operatorului sau a persoanei ȋmputernicite de operator , sunt autorizate să prelucreze date cu caracter personal ;

cc)- Persoana imputernicită de operator – ȋnseamnă persoana fizică sau juridică , autoritatea publică , agenţia sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal ȋn numele operatorului ;

dd)- Personalul de Conducere și Personalul de Execuţie ȋmpreună ;

ee)- Politicile și Procedurile Interne – ȋnseamnă politicile și procedurile adoptate și implementate ȋn instituţie , precum și orice alte politici și proceduri care vor fi adoptate și comunicate salariaţilor de primărie ȋn viitor ; toate Politicile și Procedurile Interne vor fi afișate/comunicate pentru informarea salariatţilor și vor avea un caracter obligatoriu pentru salariaţi din momentul ȋn care au fost comunicate/afișate ; 

ff)- Prelucrare date cu caracter personal – ȋnseamnȋ orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal , cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate , cum ar fi colectarea , inregistrarea , organizarea , structurarea , stocarea , adaptarea sau modificarea , extragerea , consultarea , utilizarea , divulgarea prin transmitere , diseminarea sau punerea la dispoziţie ȋn orice alt mod , alinierea sau combinarea , restricţionarea , ștergerea sau distrugerea ;

 gg)- Protecţia maternităţii- este protecţia sănătăţii și/sau securităţii salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă ;

hh)- Reguli corporatiste obligatorii – ȋnseamnă politicile ȋn materie de protecţie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate de un operator sau de o persoană ȋmputernicită de operator stabilită pe teritoriul unui stat membru , ȋn ceea ce privește transferurile sau seturile de transferuri de date cu caracter personal către un operator sau o persoană ȋmputernicită de operator ȋn una sau mai multe ţări terţe ȋn cadrul unui grup de ȋntreprinderi sau al unui grup de ȋntreprinderi implicate intr-o activitate economică comună ;

ii)- Regulament GDPR – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului Eurpean și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice ȋn ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protec-ia datelor , ȋn limba engleză General Data Protection Regulation) ;

jj)- Reprezentant – ȋnseamnă o persoană fizică sau juridică stabilită ȋn Uniune , desemnată ȋn scris de către operator sau persoana ȋmputernicitȋ de operator ȋn temeiul articolului 27 din GDPR , care reprezintă operatorul sau persoana ȋmputernicită ȋn ceea ce privește obligaţiile lor respective care le revin în temeiul GDPR ;

kk)- Rude – ȋnseamnă , dar fără ca enumerarea să fie limitativă : copiii , parinţii , bunicii , fraţii/surorile , unchii/mătușile , verii primari , nepoţii , soţul/soţia , copiii adoptaţi , mama/tatăl/sora/fratele vitreg , precum și afinii prin căsătorie (respectiv părinţii , bunicii , fraţii/surorile , unchii/mătușile , verii primari , nepoţii , copiii adoptaţi, mama/tatăl/sora/fratele vitreg) ;

ll)- Salariat – ȋnseamnă orice persoană care intră ȋn raporturi de muncă cu Societatea , indiferent de funcţia sau postul său ; 

mm)- Salariata gravidă – femeia care anunţă ȋn scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să ȋi ateste această stare ;

nn)- Salariata care a născut recent – este femeia care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului ȋn scris măsurile de protecţie prevăzute de lege , anexȃnd un document medical eliberat de medicul de familie , dar nu mai tȃrziu de 6 luni de la data la care a născut ;

oo)-Salariata care alapteaza este femeia care , la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lauzie , ȋși alăptează copilul și anunţă angajatorul ȋn scris cu privire la ȋnceputul și sfȃrșitul prezumat al perioadei de alăptare , anexȃnd documente medicale eliberate de medicul de familie ȋn acest sens ;

pp)- Sex-desemnam – ansamblul trăsăturilor biologice și fiziologice prin care se definesc femeile și bărbaţii ;

rr)- Sef direct – ȋnseamnă persoana care ocupă funcţia imediat superioară unei anumite funcţii din structura organizaţională a instituţiei și care asigură coordonarea și supravegherea acesteia , conform celor ȋnregistrate ȋn structura organizaţională a primăriei și/sau fișa postului ;

ss)- Sisteme Informatice – ȋnseamnă tot ceea ce se referă la Internet , Intranet , poșta electronică (e-mail) , aplicaţii instalate local pe calculatoare , sisteme de stocare a informaţiilor , reţea de date , precum și sistemele de business ale Societăţii ;

          șș)- Funcţia publică – ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor , stabilite în temeiul legii , în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice ;

          tt)- Funcţia de demnitate publică – ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie , legi şi/sau alte acte normative , după caz , obţinute prin învestire , ca urmare a rezultatului procesului electoral , direct sau indirect , ori prin numire ;

          ţţ)- Instituţia publică – structură funcţională care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare şi/sau din venituri proprii , în condiţiile legii finanţelor publice ;

          uu)- Organigrama – structură unitară , redată sub forma unei diagrame logice , prin care se sistematizează şi se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice ,după caz , redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/supraordonare , precum şi raporturile de colaborare ;

          vv) Personalul din administraţia publică – demnitarii , funcţionarii publici, personalul contractual şi alte categorii de personal stabilite în condiţiile legii de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale ;

           ww)Primăria comunei administrativ-teritoriale – structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală , cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive , soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale , constituită din : primar , viceprimar , administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului ;

          xx)- Serviciul public – activitatea sau ansamblul de activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituţie publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta , în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public , în mod regulat şi continuu ;

          yy)- Colectivitatea locală – totalitatea persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă ;

          zz)- Compartimentul funcţional – structură funcţională constituită în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale , instituţiilor publice de interes naţional cu sau fără personalitate juridică , în cadrul aparatului de specialitate al primarului , respectiv al consiliului judeţean , sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean , fără personalitate juridică , formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile , subordonate unei autorităţi unice ; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional ;

          aaa)- Competenţa – ansamblul atribuţiilor stabilite de lege , care conferă autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a desfăşura , în regim de putere publică şi sub propria responsabilitate , o activitate de natură administrativă ;

          bbb)- Competenţa delegată – atribuţiile stabilite prin lege şi transferate , împreună cu resursele financiare corespunzătoare , autorităţilor administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă ;

          ccc) Competenţa exclusivă – atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale , pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare ;

ddd)- Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) – comune , oraşe , municipii şi judeţe .

III. SCOPUL , NORMELE , EFECTELE PRODUSE DE REGULAMENT

          Art. 1 (1) În conformitate cu prevederile Cap. III , Partea a VI-a , art. 365-537 privind funcţiile publice și funcţionarii publici și Titlul III , Cap. I art. 538-571 privind prevederile generale aplicabile personalului contractual din autorităţile și instituţiile publice prevăzute ȋn  OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și Titlului XI – CAP. I , art. 241-246 din Legea nr. 53/2003 , Codul muncii , se stabileşte Regulamentul intern atât pentru funcţionarii publici cât şi pentru personalul contractual .

                   (2) Regulamentul intern are ca scop să aducă la cunoştinţa personalului instituţiei drepturile şi obligaţiile ce îi revin în vederea realizării atribuţiilor de serviciu şi asigurarea disciplinei în activitate . Disciplina răspunde unei nevoi fundamentale de ordonare a activităţilor , creând fiecărui salariat sentimentul de siguranţă , sentiment ce concură direct la rezultate performanţe , individuale şi de grup .

          Art. 2 (1) Regulamentul intern este o reglementare prin care se stabilesc norme de conduită şi de disciplină interioară , adresându-se tuturor persoanelor din cadrul aparatului de specialitate al primarului , din momentul naşterii raporturilor de muncă ori de serviciu şi până la încetarea acestor raporturi .

                   (2) Disciplina presupune existenţa şi respectarea ansamblului de norme juridice şi norme interne iar în caz de nerespectare a acestor norme juridice ori interne , se aplică sancţiuni corespunzătoare normelor încălcate .

                   (3) Normele nu constrâng şi nu reduc libertatea de acţiune a angajaţilor , ci satisfac şi instituţionalizează aspiraţii şi moduri de comportare ale fiecărui salariat , în funcţie de poziţia pe care o deţine în structura organizatorică . Ele nu sunt stabilite cu scopul de a se aplica sancţiuni angajaţilor ci pentru a obţine , din partea fiecăruia , o conduită pozitivă în instituţie .

          Art. 3 (1) Prevederile Regulamentului intern se aplică întregului personal al instituţiei , indiferent de durata raporturilor de muncă ori de serviciu .

                   (2) Persoanele care lucrează în cadrul instituţiei ca detaşaţi , colaboratori sau elevi şi studenţi în perioada de practică în instituţie , persoanele care intră în incinta instituţiei cu orice motiv , sunt obligate să respecte prevederile prezentului regulament şi regulile de disciplină specifice locurilor de muncă unde îşi desfăşoară activitatea .

          Art. 4 Dispoziţiile Regulamentului intern produc efecte pentru toţi angajaţii din instituţie de la angajarea lor în muncă ori de la intrarea în incinta instituţiei , indiferent de funcţie sau de poziţia ierarhică , contribuind astfel la crearea unei activităţi eficiente . Noii angajaţi vor lua  cunoştinţă de conţinutul R.O.I. anterior semnării contractului individual de muncă . Dovada luării la cunoştinţă de conţinutul Regulamentului intern este fişa postului , care cuprinde o responsabilitate referitoare la obligaţia respectării acestuia .

          Art. 5 Angajaţii instituţiei trebuie să aibă un nivel de pregătire profesională corespunzător , să fie apţi de muncă pentru care se angajează , să se bucure de o stare de sănătate bună şi să nu fi suferit vreo condamnare ce are legătură cu specificul muncii .

          Art. 6 (1) Prezentul Regulament intern va fi prelucrat de fiecare compartiment , urmând ca fiecare funcţionar/salariat să semneze pentru luare la cunoştinţă şi conformare .

                      (2) Prezentul Regulament de ordine interioară are la bază prevederile Codului Muncii şi Contractului Colectiv de Muncă .

CAPITOLUL II

Obligaţiile Conducerii privind asigurarea ordinii interne

Principii

          Art.7 (1) La încadrarea în muncă şi la stabilirea drepturilor individuale , angajatorul garantează egalitatea de şanse şi tratament pentru toate persoanele candidate la un loc de muncă în instituţie şi pentru toţi salariaţii , fără discriminări directe sau indirecte ,  pe bază de rasă , naţionalitate , etnie , limbă ,  religie , categorie socială , convingeri , sex , orientare sexuală sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii , folosinţei sau exercitării drepturilor  decurgând din legislaţia aplicabilă ; singurul criteriu de angajare fiind competenţa .

                   (2) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex , orientare sexuală , caracteristici genetice , vârstă, apartenenţă naţională , rasă , culoare , etnie , religie , opţiune politică , origine socială , handicap , situaţie sau responsabilitate familială , apartenenţă/activitate sindicală .

                   (3) Conducerea instituţiei răspunde de organizarea activităţii pentru îndeplinirea  tuturor  obiectivelor  stabilite  şi  este  obligată  în  acest  sens  să  creeze condiţiile organizatorice , tehnice şi materiale , pentru desfaşurarea corectă şi eficientă a  tuturor proceselor specifice obiectului de activitate , precum şi pentru asigurarea ordinii şi disciplinei în muncă . În acest scop , conducerea instituţiei :

a)  elaborează  strategii  şi  structuri  de  programe  pe  obiective ;

b) perfecţionează structura organizatorică a instituţiei diminuând/dezvoltând structura de personal în concordanţă cu programele pe obiective ;

c) stabileşte îndatoririle , competenţele şi responsabilităţile personalului de conducere şi  execuţie ,  pe  compartimente  organizatorice  şi  pe  funcţii  şi  asigură  controlul  sarcinilor ,  pe fiecare salariat ;

d)  asigură  recrutarea ,  selectarea  şi  angajarea  personalului  prin  metode specifice consemnate în proceduri interne specifice ,  în  limita posturilor  vacante ,  şi  urmăreşte  pe  etape  modul  de  integrare  a  noului angajat în  specificul muncii şi în colectivitate ;

f) asigură mijloacele tehnice necesare păstrării anumitor informaţii confidenţiale şi controlează respectarea confidenţialităţii anumitor lucrări executate ;

g) dispune sancţionarea promptă a oricăror încălcări sau nerespectări a atribuţiilor de serviciu sau a normelor de conduită , precum şi recompensarea pentru realizări şi conduită favorabilă deosebită ;

h)  examinează  sugestiile  şi  propunerile  făcute  de  angajaţi ,  în  vederea  îmbunătăţirii activităţii la toate locurile de muncă , aducând la cunoştinţa acestora modul de rezolvare ;

i) actualizează ori de câte ori este necesar prezentul R.O.I. , în vederea întăririi ordinei şi disciplinei , pentru tot personalul , în funcţie de noile conjuncturi şi abateri apărute .

          Art. 8  În cadrul relaţiilor de activitate/muncă stau la bază următoarele principii :

                     (1) Principiul negocierii condiţiilor de muncă . Încheierea contractului de muncă are la bază prevederile Codului muncii , cu privire la nivelul salariului , condiţiile de muncă , locul de muncă , atribuţiile de serviciu , concediul de odihnă etc.

                     (2) Principiul reglementării disciplinei muncii – conform căruia nici un proces de muncă nu este posibil fără respectarea unor reguli stricte. Sancţiunile ce pot fi aplicate pentru încălcarea acestora sunt însă riguros stabilite de către lege şi de prezentul R.O.I. ca o garanţie a protecţiei salariatului împotriva abuzurilor .

                     (3) Principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii .

                     (4) Principiul perfecţionării pregătirii profesionale este atât un drept cât şi o obligaţie a angajatului. Nerespectarea acestuia poate atrage consecinţa necorespunderii profesionale ce poate determina desfacerea contractului de muncă.

                     (5) Principiul asigurării securitatii şi sănătăţii muncii . Astfel , obligaţia pentru asigurarea condiţiilor  pentru aceasta revine celor care se organizează şi conduc procesul de muncă . În acelaşi timp şi salariaţii au la rândul lor obligaţia de a respecta toate regulile de securitate şi sănătate în muncă.

                     (6) Principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe .

                     (7)Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat , bazată pe criterii de sex , orientare sexuală , caracteristici genetice , vârstă , apartenenţă naţională , rasă , culoare , etnie , religie , opţiune politică , origine socială , handicap , situaţie sau responsabilitate familială sau activitate sindicală este interzisă .

          Art. 9 Orice salariat care prestează o activitate/muncă , beneficiază de condiţii adecvate activităţii/muncii desfăurate , de protecţie socială , de securitate în muncă precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale , fără nici o discriminare .

          Art. 10 Tuturor salariaţilor care prestează o activitate/muncă le sunt recunoscute dreptul la salarizare conform legii , la protecţia datelor cu caracter personal precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierii nelegale .

          Art. 11 Salariaţii şi angajatorii  pot colabora liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale , economice şi sociale .

          Art. 12 (1) Relaţiile de activitate/muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe .

                        (2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de activitate/muncă , participanţii la raporturile de activitate/muncă se vor informa şi consulta reciproc , în condiţiile legii .

TITLUL II

RAPORTURI DE MUNCĂ

CAPITOLUL I

Naşterea raporturilor de muncă

          Art. 13    (1)  Posturile  vacante , condiţiile postului , data , ora şi locul interviului vor fi făcute publice prin intermediul presei locale  sau  naţionale  sau  prin  afişare  la  sediul  instituţiei ,  cu  cel  puţin  30  zile  înaintea  datei susţinerii interviului .

                         (2)  Angajarea  se  va  face  în  condiţiile  stabilite  de  lege si de prezentul regulament ,  numai  în  baza  aptitudinilor şi competenţei  profesionale , în limitele posturilor disponibile ,   vacante   sau   nou   înfiinţate . Procedura  de  angajare  prin  concurs  se  va  face  fără  discriminări  pe  criterii  politice ,  etnice , sex , confesionale şi stare materială .

          Art.  14  (1)  Încadrarea  în  muncă  a  personalului  contractual  se  face prin  încheierea  unui  contract  individual  de  muncă redactat în două exemplare din care unul va fi înmânat noului angajat , anterior începerii activităţii , urmând să fie transmis în Revisal anterior începerii activităţii . Contractul individual de muncă se modifică prin act adiţional ori de câte ori intervin schimbări în clauzele acestuia , în termen de 20 zile lucrătoare de la data apariţiei modificării .

                        (2)  Pentru  verificarea  aptitudinilor  salariatului ,  la  încheierea  contractului  individual  de muncă  se  poate  stabili  o  perioadă  de  probă  de  cel  puţin  90  de  zile  calendaristice  pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere .

                       (3)  Salariatul  încadrat  cu  contract  individual  de  muncă  pe  durată  determinată  poate  fi supus unei perioade de probă , care nu va depăşi :

a)  5  zile  lucrătoare  pentru  o  durată  a  contractului  individual  de  muncă  mai  mică  de  3 luni ;

b)  15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni ;

c)  30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni ;

d)  45  de  zile  lucrătoare  în  cazul  salariaţilor  încadraţi  în  funcţii  de  conducere ,  pentru  o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni .    

          Art. 15 Incadrarea în muncă a funcţionarilor se face pe baza actului administrativ de numire , emis de conducătorul instituţiei .

          Art. 16  În  vederea  înscrierii  la  concurs/examen ,  candidatul  trebuie  să  prezinte  toate  actele necesare prevăzute de legislaţia în vigoare :

a) cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului instituţiei ;

b) copie de pe actul de identitate ;

c) copie de pe certificatul de căsătorie ( dacă este cazul) ;

d) copii de pe certificatele de naştere copii ( dacă este cazul) ;

e) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări , copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ;

f) adeverinţă care să ateste vechimea în muncă , în meserie şi/sau în specialitatea studiilor ;

g) cazier judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează ;

h) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;

i) curriculum vitae ;

j) copie de pe fişa de evaluare  a performanţelor profesionale individuale ;

k) alte documente relevante pentru desfăşurarea concursului/examenului .

          Art. 17 (1) Concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant constă în 3 etape succesive , cupă cum urmează :

a)selecţia dosarelor de înscriere ;

b)proba scrisă şi/sau proba practică ;

c)interviul .

                     (2) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări şi/sau în rezolvarea unor teste grilă . Proba scrisă testează cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului .

                     (3) Interviul constă în testarea abilităţilor , aptitudinilor şi motivaţia candidaţilor .

          Art. 18  Angajaţii instituţiei pot avea următorul regim de încadrare :

a) salariaţi cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată , cu normă întreagă ;

b) salariaţi cu contract de muncă pe o perioadă determinată cu normă întreagă;

          Art. 19 Odată cu procesul de angajare , candidatul îşi asumă următoarele obligaţii :

a)  să  depună  actele  de  angajare  în  copii  legalizate  sau  copii  însoţite  de  original ; originalul se restituie după confruntarea cu exemplarul copie ;

b) să respecte termenele programate de Compartimentul resurse umane pentru completarea dosarelor  de  personal  cu  actele  personale  necesare  şi  pentru  realizarea  formalităţilor  de angajare .

          Art. 20 La încheierea contractului individual de muncă , fiecare persoană primeşte fişa de post şi respectiv echipamentul de protecţie a muncii (dacă Normativul de Securitate și Sănătate ȋn Muncă prevede aceasta pentru postul respectiv) .

          Art. 21  Redistribuirea într-un nou loc de muncă poate fi efectuată în funcţie de necesităţile societatii şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL II

Incetarea raporturilor de muncă

          Art.  22  (1)  Încetarea  contractelor  de  muncă  se  face  în  conformitate  cu  normele prevăzute în Codul Muncii , respectiv:

a)  de drept ;

b)  ca urmare a acordului părţilor , la data convenită de acestea ;

c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi , în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege ;

                       (2) Contractul individual de muncă încetează de drept :

a)   la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică precum şi în cazul dizolvării angajatorului , persoana juridică , de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii ;

b)  la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică ;

c)  la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de  cotizare  pentru  pensionare ,  sau ,  după  caz ,  la  data  comunicării  deciziei  de pensionare pentru limita de vârstă ori invaliditate a salariatului , pensiei anticipate parţiale , pensiei anticipate , pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare ;

d)  ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă , de la data  la  care  nulitatea  a  fost  constatată  prin  acordul  părţilor  sau  prin  hotărâre judecătorească definitivă ;

e)  ca  urmare  a  admiterii  cererii  de  reintegrare  în  funcţia  ocupată  de  salariat  a  unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare ;

f) ca urmare a condamnării penale cu executarea pedepsei la locul de muncă , de la data emiterii mandatului de executare ;

g)  de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor , autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei ;

h)  ca  urmare  a  interzicerii  exercitării  unei  profesii  sau  a  unei  funcţii ,  ca  măsură  de siguranţă ori pedeapsa complementară , de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia ;

i) la  data  expirării  termenului  contractului  individual  de  muncă  încheiat  pe  durata determinată .

          Art. 23  (1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi  stabilită decât o singură perioadă de probă . Prin excepţie , salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de  probă  în  situaţia  în  care debutează la acelaşi angajator într-o functie sau profesie ori urmează să presteze activitate într-un loc de muncă cu condiţii grele ,vătămătoare sau periculoase .

                        (2)  Desfacerea  contractului  de  muncă  din  iniţiativa angajatului se   face   cu   un   preaviz   ce   nu   poate   depăşi   20   zile calendaristice ;  în  cazul  funcţiilor  de  conducere ,  preavizul  nu  poate  depăşi  45  de  zile .  În perioada  preavizului  persoana  este  obligată  să  continue  activitatea  potrivit  programului  de lucru .

          Art. 24 (1) La încetarea raporturilor de serviciu/contractului de muncă, angajatorul va elibera  angajatului , un exemplar din dispoziţia de încetare ,o adeverinţă cuprinzând perioada cât a prestat activitate în instituţie , incluzând toate modificările efectuate pe parcursul exercitarii contractului individual de muncă , lichidarea la zi , iar în cazul unor pagube produse instituţiei se vor retine debitele datorate faţă de Primăria Prundu Bȃrgăului , precum şi recomandare (calificativ) , dacă se solicită .

                       (2) Operarea în Registrul de evidenţă a salariaţilor a încetării activităţii se va face în ultima  zi  a  activităţii .

          Art. 25  La   încetarea   raporturilor   de   serviciu   sau   a   raporturilor   de   muncă , salariatului îi revin următoarele obligaţii :

a) să predea lucrările finalizate şi în curs de realizare , unui înlocuitor desemnat (sau şefului său direct);

b)  să  lichideze  toate  datoriile ,  de  orice  natură ,  faţă  de  instituţie .  În  cazul  în  care angajatul nu poate lichida toate datoriile materiale , se va accepta din partea acestuia o promisiune unilaterala de îndeplinire a obligaţiei de plată în formă autentică sau orice forma de garanţie acceptată prin legea română , care vor constitui titlu executoriu pentru acele datorii ;

c) să returneze documentaţiile şi materialele de specialitate de care  a  beneficiat  în  calitate  de  angajat  şi  să  predea  în  bună  stare  mijloacele  tehnice  şi obiectele de inventar avute în folosinţă ;

d) să respecte obligaţiile ce revin angajaţilor şi normele de conduită şi în perioada de preaviz .

TITLUL III

DREPTURI ŞI OBLIGAȚII ALE ANGAJAȚILOR

CAPITOLUL I

Drepturi şi obligaţii

SECȚIUNEA I

Drepturile funcţionarilor publici

          Art. 26 Funcţionarii publici au următoarele drepturi :

a)dreptul la opinie este garantat ;

b)dreptul la tratament egal ;

c)dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau şi îl vizează în mod direct ;

d)dreptul de asociere sindicală este garantat funcţionarilor publici . Funcţionarii publici pot , în mod liber , să înfiinţeze organizaţii sindicale , să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora ;

e)dreptul de asociere în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop protejarea intereselor profesionale ;

f)dreptul la grevă , în condiţiile legii ;

g)dreptul la un salariu compus din  salariul de bază , sporul de vechime în muncă , prime şi alte drepturi salariale , în condiţiile legii ;

h)dreptul la asigurarea uniformei ;

i)dreptul la concediul de odihnă , concedii medicale şi alte concedii ;

j)dreptul , pe lângă indemnizaţia de concediu , la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu , care se impozitează separat ;

k)în perioada concediilor de boală , a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor , raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate ;

l)dreptul la asistenţă medicală , proteze şi medicamente , în condiţiile legii ;

m)dreptul la recunoaşterea vechimii in muncă , în specialitate şi în grad profesional ;

n)dreptul la pensie şi la celelalte drepturi de asigurări sociale de stat , potrivit legii ;

o)în caz de deces al funcţionarului public , membrii familiei , care au , potrivit legii , dreptul la pensie de urmaş , primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat ;

p)salariaţii beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii , instituţia fiind obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva ameninţărilor, faptelor de ultraj , cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu aceasta ;

r)durata normală a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este ,de regulă , de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână ; pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare , funcţionarii publici au dreptul la recuperare sau la plată , respectiv la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază . Numărul orelor plătite nu poate depăşi 8 ore pe săptămână şi 360 de ore într-un an ;

s)funcţionarii publici pot fi aleși sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică , în condiţiile legii ;

ș)funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi continuu abilităţile şi pregătirea profesională , să participe anual la programul de instruire în conformitate cu planul anual întocmit în urma evaluării performanţelor profesionale individuale ;

t)funcţionarii publici poate desfăşura activităţi în sectorul public şi privat cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese ;

ţ)instituţia publică este obligată să-l despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit , din culpa autorităţii sau instituţiei publice , un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu .

SECȚIUNEA a II – a

Îndatoririle funcţionarilor publici

          Art. 27 Funcţionarii publici au următoarele îndatoriri (prevăzute de art. 430-450 OUG nr.57/2019) :

a)să respecte Constituţia şi legile ţării ;

b)să-şi îndeplinească cu profesionalism , imparţialitate şi în conformitate culegea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea duce la prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici ;

c)funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute , corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea ;

d)funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică , în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice ;

e)să aibă un comportament profesional şi să asigure , în condiţiile legii , transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritate ,imparţialitate şi eficacitatea autoritaţilor şi instituţiilor publice ;

f)să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual ;

g)funcţionarii publici au obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice ;

h)funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite , cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420.

i)funcţionarii publici au obligaţia ca , în exercitarea atribuţiilor ce le revin , să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice , să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice ;

j)în exercitarea funcţiei publice , funcţionarilor publici le este interzis :

1) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice , a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice , a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice , precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi ;

2) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

3) să afişeze , în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice , însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice , ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice , ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice , ale candidaţilor acestora , precum şi ale candidaţilor independenţi ;

4) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice ;

5) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru;

k)funcţionarii publici răspund , potrivit legii , de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin , precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate . Au îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici . Funcţionarul public are dreptul să refuze , în scris şi motivat , îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic , dacă le consideră ilegale . Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii .

l)funcţionarii publici au obligaţia de a primii şi a îndeplini delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcţii publice vacante care se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are competenţa de numire în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic , în condiţiile art. 438 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ ;

m)funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat , secretul de serviciu , precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele , informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice , în condiţiile legii , cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public ;

n)funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte , direct sau indirect , pentru ei sau pentru alţii , în considerarea funcţiei lor publice , daruri sau alte avantaje . Sunt exceptate bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute , care se supun prevederilor legale specifice ;

o)funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale , să evite producerea oricărui prejudiciu , acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar ;

p)funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru , precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute ;

r)funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure , potrivit atribuţiilor care le revin , folosirea utilă şi eficientă a banilor publici , în conformitate cu prevederile legale ;

s)funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal , în condiţiile legii , le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora ;

ș)funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale , precum şi în scopuri electorale ;

t)funcţionarului public îi este limitată participarea la achiziţii , concesionări sau închirieri ȋn conformitate cu prevederile art. 444 din OUG nr.57/2019 ;

ţ)funcţionarii publici au obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor aşa cum se prevede ȋn art. 445 din OUG 57/2019;

u)funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice , dacă acestea nu au caracter public . Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii , pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice , în condiţiile legii .  Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale , cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice ;

v)în relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice , funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect , bună-credinţă , corectitudine , integritate morală şi profesională ;

w)Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei , reputaţiei , demnităţii , integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice , prin întrebuinţarea unor expresii jignitoare , acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane ;

x)funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală , clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor ;

y)în relaţiile cu reprezentanţii altor state , funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale iar în deplasările externe , funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă ;

z)în procesul de luare a deciziilor , funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale , a prevederilor art. 449 din OUG nr. 57/2019 şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial ;

aa)funcţionarii publici au obligaţia de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii , în condiţiile legii .

SECȚIUNEA a III – a

Drepturile personalului contractual

          Art. 28 Persoana angajată cu contract individual de muncă are următoarele drepturi şi obligaţii , conform Codului muncii şi Cap. III art. 549-553 din OUG nr. 57/2019 :

a)  să i se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, aspiraţiilor , precum şi necesităţilor instituţiei ;

b)  să  fie  retribuit  în  raport  cu  cantitatea ,  calitatea  şi  importanţa  muncii  pe  care  o desfăşoară ;

c)  să i se asigure stabilitatea în  muncă ;

d) să fie promovat  în funcţii superioare în raport cu pregătirea   profesională,   rezultatele   muncii   şi   cu   cerinţele  instituţiei ,   cu   respectarea prevederilor legale ;

e) să i se asigure repaus săptămânal şi concediu anual de odihnă , concedii medicale şi  alte  concedii ;  în  perioada  concediilor  de  boală ,  a  concediilor  de  maternitate  şi  a  celor pentru  creşterea  şi  îngrijirea  copiilor , contractele  de  muncă  nu  pot  înceta  şi  nu  pot  fi modificate decât din iniţiativa angajatului în cauză ;

f) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă şi de securitate şi sănătate în muncă, de asistenţă medicală , de indemnizaţii în caz de incapacitate temporară de muncă , de măsuri pentru  prevenirea  îmbolnăvirilor ,  în  conformitate  cu  legislaţia  în  vigoare  şi  cu  prevederile contractului individual de muncă şi colectiv de muncă ;

g) să beneficieze de egalitate de şanse şi tratament ;

h)  să participe la formare profesională .

SECȚIUNEA a IV – a

Obligaţiile personalului contractual

          Art. 29 (1) Personalul angajat cu contract de muncă are următoarele obligaţii specifice :

  1. obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului ;
  2. obligaţia de a respecta disciplina muncii ;
  3. obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern , în contractul colectiv de muncă aplicabil , precum şi  în contractul colectiv de muncă ;
  4. obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu ;
  5. obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate ;
  6. obligaţia de a respecta secretul de serviciu ;
  7. încălcarea de către personalul contractual cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă , civilă sau penală , după caz . Dispoziţiile art. 490 şi 491 din OUG 57/2019 se aplică în mod corespunzător .

       (2) Dispoziţiile art. 376 alin. (2) , art. 430 , art. 432 – 434 , art.

437 – 441, art. 443 – 449 , art. 458 şi art. 506 alin. (1) – (9) din OUG 57/2019  se aplică în mod corespunzător şi personalului contractual .

SECȚIUNEA a V – a

Obligaţii comune ale celor două categorii de personal

          Art. 30 Ambelor categorii de personal le revin următoarele obligaţii comune :

a)să-şi însuşească prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare  , ale Regulamentului intern , sarcinile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului ;

b)să respecte programul de lucru şi să se prezinte la serviciu într-o ţinută decentă , în deplină capacitate de muncă , pentru a executa în bune condiţii sarcinile ce-i revin ;

c)să nu părăsească locul de muncă fără înştiinţarea , respectiv aprobarea conducătorului direct ;

d)să păstreze ordinea şi disciplina la locul de muncă ;

e)să semnaleze persoanei cu atribuţii de resurse umane orie modificare a datelor personale , intervenită ulterior angajării lui  în instituţie ;

f)să utilizeze cu grijă şi răspundere echipamentele de birou , mijloacele de transport şi toate celelalte mijloace materiale încredinţate în vederea realizării obiectului de activitate şi să reducă consumurile de materiale şi energetice , prin evitarea risipei şi a pierderilor sub orice formă ;

g)să nu instaleze pe PC-urile instituţiei produse software pentru care nu există licenţă de utilizare ;

h)să nu dezinstaleze sau să mute echipamentele de tehnică de calcul fără informarea şi acceptul conducătorului direct ;

i)să utilizeze aplicaţiile informatice de gestiune a datelor care fac parte din sistemul informatic integrat al instituţiei ;

j)să realizeze atribuţiile şi lucrările încredinţate în termenul stabilit , la nivelul calitativ cerut de actele normative şi de cerinţele specifice fiecărei lucrări ;

k)să depoziteze la sfârşitul programului în locuri special amenajate sau în dulapuri încuiate , după caz , mijloacele tehnice şi echipamentele primite în gestionare , conform reglementărilor în vigoare , luându-se măsurile de securitate prevăzute de lege privind asigurarea securităţii patrimoniului instituţiei ;

l)să depoziteze în dulapuri şi/sau fişete , la sfârşitul programului , documenetele elaborate şi cele utilizate . La terminarea programului de lucru , angajaţii au obligaţia de a verifica întreruperea luminii electrice , scoaterea de sub tensiune a aparatelor , închiderea ferestrelor , încuierea uşilor ;

m)să păstreze curăţenia la locul de muncă şi în toate spaţiile din instituţie ;

n)să propună ierarhic orice măsură pe care ar considera-o utilă pentru o mai bună funcţionare a compartimentului respectiv sau a instituţiei în ansamblu ;

o)să dea dispoziţii clare şi precise ( ca salariat cu funcţii de conducere la nivelul compartimentelor ) şi să asigure condiţiile necesare pentru executarea şi respectarea obligaţiilor , controlând sistematic modul în care acestea sunt aduse la îndeplinire ;

p)să stea la dispoziţia instituţiei şi să se prezinte în cel mai scurt timp la serviciu, la cererea conducerii , pentru prevenirea şi lichidarea eventualelor avarii ;

q)să respecte normele de securitate şi sănătatea muncii şi pază contra incendiilor ;

r)se interzice personalului angajat al instituţiei să folosească sigiliile şi ştampilele instituţiei , cu excepţia acelor persoane special desemnate în acest scop ;

s)este interzis accesul persoanelor în sediu însoţite de câini sau alte animale domestice ;

ș)să poarte echipamentul de protecţie şi echipamentul individual de muncă în conformitate cu regulile interne şi în conformitate cu prevederile Legii 319/2006 .

SECȚIUNEA a VI-A

Indatoriri şi responsabilităţi

          Art. 31 (1) Toţi angajaţii trebuie să se implice în activitatea profesională cu întreaga capacitate a competenţei lor precum şi a calităţilor personale .

                      (2) Salariaţii sunt obligaţi să respecte regulile , regulamentele şi procedurile referitoare la activitatea curentă , în caz contrar aplicându-se dispoziţiile procedurilor disciplinare . Tuturor angajaţilor li se aplică toate procedurile interne .

                      (3) Angajaţilor li se pretinde să evite orice interese sau activităţi externe care ar putea fi în detrimentul intereselor lui .                                 .

                      (4) Nici un angajat sau membru al familiei sale nu va cere sau accepta favoruri , cadouri , împrumuturi sau alte beneficii (inclusiv servicii , vacanţe , călătorii , cazare , reduceri sau alte bunuri materiale) de la furnizori , clienţi sau concurenţi în schimbul oferirii de informaţii . Nici un angajat nu poate transmite informaţii referitoare la instituţie în exterior sau da declaraţii, inclusiv presei , fără autorizare expresă , în caz contrar fiind supus Procedurilor disciplinare . De asemenea este interzisă fotografierea neautorizată la locul de muncă . Autorizarea se cere de la conducătorul instituţiei şi de la  persoana responsabilă cu  resursele  umane .

                      (5) Documentele confidenţiale , lucrările de specialitate sau alte documente trebuie folosite cu grijă şi încuiate la sfârşitul zilei de lucru .

                      (6) Distrugerea , schimbarea sau falsificarea oricărui document al companiei determină demiterea imediată .

                      (7) Este interzisă intrarea în stare de intoxicare cu diverse substanţe şi consumul de băuturi alcoolice în companie . În caz contrar contractul de muncă va fi desfăcut disciplinar.

                      (8) De asemenea , practicarea de jocuri de noroc şi vânzarea de diferite obiecte în cadrul instituţiei duce la desfacerea disciplinară a contractului de muncă .

                      (9) Nici o colectare de fonduri nu poate fi făcută la locul de muncă fără permisiunea conducătorului instituţiei . Nu pot fi afişate însemne , afişe sau anunţuri fără permisiunea conducătorului instituţiei , şi nici o persoană nu va înlătura , modifica , deteriora sau falsifica în orice fel orice afiş al instituţiei .                                                                                                                                

                      (10) Fiecare salariat trebuie să fie atent la orice eveniment particular care ar pune securitatea bunurilor şi persoanelor în primejdie şi să informeze imediat conducătorul instituţiei .

                      (11) Pentru securitatea salariaţilor trebuie păstrate libere culoarele de acces către hidranţi , zona extinctoarelor şi ieşirea în caz de urgenţă.

                      (12) Nu se admite fumatul în incinta instituţiei , sau în autoturismele instituţiei . Nu se admite fumatul în faţa clădirii în locurile neamenajate . Fumatul este permis numai în locurile special amenajate , si numai în timpul pauzelor .

                      (13) Ţigările folosite trebuie aruncate în containerele puse la dispoziţie . În caz contrar contractul de muncă va fi sanctionat disciplinar.

                      (14) Este interzisă folosirea telefoanelor instituţiei în interes personal fără permisiunea expresă a conducătorului instituţiei . Fiecare angajat are obligaţia să folosească resursele instituţiei , inclusiv timpul , materiale , echipamente şi proprietatea intelectuală numai în scopul derulării activităţilor instituţiei  şi nu în scopuri personale, şi să aibă grijă de bunurile instituţiei pe care le deţin spre folosire (autoturismele instituţiei , echipamente IT şi unelte) .

                     (15) Angajaţii trebuie să prezinte în maxim două zile lucrătoare la Compartimentul resurse umane , prin superiorul direct/personal , orice schimbare a datelor personale survenite cu privire la : situaţia familială , statut social , adresă , telefon , dosare pe rol la tribunal şi sentinţe definitive , alte date asemenea .

                     (16) Angajaţilor nu le este permis să facă dovada unor comportamente inadecvate în timpul programului de lucru .

                     (17) Proferarea de cuvinte injurioase la adresa colegilor , superiorilor ori a instituţiei sau agresarea fizică a unei alte persoane in timpul programului de lucru ori pe traseul spre locul de muncă ori spre domiciliu , se consideră abatere disciplinară gravă , dacă prin natura ei fapta nu întruneşte caracterul unei infracţiuni şi va fi sancţionată cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă .

                     (18) Angajaţii nu pot să afiseze postere , anunţuri , să se folosească de simboluri sau bunuri ale instituţiei în interes personal .

CAPITOLUL II

Drepturile şi obligaţiile conducerii Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului privind asigurarea ordinii interne

SECȚIUNEA I

Drepturile conducerii Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului

          Art. 32 Angajatorul are , în principal , următoarele drepturi :

a) să stabilească organizarea şi funcţionarea instituţiei ;

b) să instituie Regulamentul de ordine internă şi procedurile interne speciale pentru punerea în aplicare a acestuia ;

c) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat , în condiţiile legii ;

d) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat , sub rezerva legalităţii lor ;

e) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu ;

f) să exercite controlul asupra modului de respectare a regulilor de securitate şi acces ;

g) să exercite controlul asupra modului de respectare a normelor de securitate si sanatate în muncă şi PSI ;

e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare , potrivit legii şi Regulamentului de ordine internă .

SECȚIUNEA a II-a

Obligaţiile conducerii Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului

          Art. 33 Angajatorul are , în principal , următoarele obligaţii :

a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din raporturile de serviciu , din contractele individuale de muncă ori colective şi din lege ;

b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă ;

c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă ;

d) să elibereze , la cerere ,  toate  documentele  care  atestă  calitatea  de  salariat  a solicitantului ;

e) să plătească  toate  contribuţiile  şi  impozitele  aflate  în  sarcina  sa , precum  şi  să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi , în condiţiile legii ;

f) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege ;

g)  să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului ;

h)  să asigure  condiţiile  de  respectare  a  normelor  tehnice  de  securitate  şi  sănătatea muncii , a normelor igienico-sanitare , de pază şi P.S.I. , organizând instruirea personalului potrivit cu specificul locului de muncă ;

i) să stabilească formele de perfecţionare a pregătirii profesionale a angajaţilor şi să se  preocupe  de  realizarea tuturor programelor de formare şi perfecţionare profesională şi de verificare periodică a cunoştinţelor şi aptitudinilor acestora (pe bază de testări) , în vederea evaluării acestui proces;

j) să dispună şi să urmărească întocmirea fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale .

CAPITOLUL III

Norme generale de conduită profesională

Secţiunea I

Norme de conduită profesională a funcţionarilor publici

          Art. 34 (1) Normele de conduită profesională a funcţionarilor publici sunt reglementate prin art. 447-451 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ .

                      (2) Normele de conduită profesională prevăzute de Codul etic și de conduită aprobat prin Dispoziţia primarului nr. 454 din 12.12.2019 , sunt obligatorii pentru persoanele care ocupă o funcţie publică din cadrul instituţiei publice.

          Art. 35 (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor , prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică . în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice .

                      (2) In exercitarea funcţiei publice , funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist , precum şi de a asigura , în condiţiile legii , transparenţa administrativă , pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea , imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice .

          Art. 36 (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca , prin actele şi faptele lor , să respecte Constituţia , legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale , în conformitate cu atribuţiile care le revin , cu respectarea eticii profesionale .

                     (2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

          Art. 37 (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

                     (2) Funcţionarilor publici le este interzis:

          a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual ;

           b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte ;

          c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public , în alte condiţii decât cele prevăzute de lege ;

            d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice , dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice ;

          e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

  (3) Prevederile alin. (2) lit. a) – d) se aplică şi după încetarea

raportului de serviciu , pentru o perioadă de 2 ani , dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

                     (4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii , la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice , este permisă numai cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară activitatea .

                     (5) Prevederile Codului de etică și de conduită , aprobat prin Dispoziţia primarului nr. 454 din 12.12.2019 nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi , în condiţiile legii .

          Art. 38 (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu , funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute , corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

                     (2) În activitatea lor , funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate . În exprimarea opiniilor , funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

          Art. 39 (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice , în condiţiile legii.

                       (2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice , în calitate oficială , trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

                       (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens , funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice , având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

          Art. 40 În exercitarea funcţiei publice , funcţionarilor publici le este interzis:

           a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice ;

          b) să furnizeze sprijin logistică candidaţilor la funcţii de demnitate publică ;

           c) să colaboreze , în afara relaţiilor de serviciu , cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice ;

           d) să afişeze , în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice , însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora .

          Art. 41 În considerarea funcţiei publice deţinute , funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale , precum şi în scopuri electorale .

          Art. 42 (1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , precum şi cu persoanele fizice sau juridice , funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect , bună-credinţă , corectitudine şi amabilitate.

                     (2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei , reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice , prin :

          a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare ;

          b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private ;

          c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

                     (3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice , prin:

          a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt ;

          b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea , convingerile religioase şi politice , starea materială , sănătatea , vârsta , sexul sau alte aspecte.

                    (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor , eficienţa activităţii , precum şi creşterea calităţii serviciului public , se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1) – (3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

          Art. 43 (1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale , instituţii de învăţământ , conferinţe , seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

                     (2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state , funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

                    (3) În deplasările externe , funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

          Art. 44 Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri , servicii , favoruri , invitaţii sau orice alt avantaj , care le sunt destinate personal, familiei , părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică , care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

          Art. 45 (1) În procesul de luare a deciziilor , funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

                       (2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia public , de către alţi funcţionari publici , precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

          Art. 46 (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere , funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

                        (2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine , atunci când propun ori aprobă avansări , promovări, transferuri , numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale , excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

                        (3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii , de rudenie , afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 7 .

          Art. 47 (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici , în alte scopuri decât cele prevăzute de lege , a prerogativelor funcţiei publice deţinute.

                      (2) Prin activitatea de luare a deciziilor , de consiliere , de elaborare a proiectelor de acte normative , de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control , funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

                      (3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

                      (4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii , indiferent de natura acestora , ori să le sugereze acest lucru , promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

          Art. 48 (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale , să evite producerea oricărui prejudiciu , acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

                        (2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru , precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

                        (3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure , potrivit atribuţiilor care le revin , folosirea utilă şi eficientă a banilor publici , în conformitate cu prevederile legale.

                        (4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

          Art. 49 (1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale , supus vânzării în condiţiile legii , cu excepţia următoarelor cazuri:

           a) când a luat cunoştinţă , în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu , despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute ;

          b) când a participat , în exercitarea atribuţiilor de serviciu , la organizarea vânzării bunului respective ;

          c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

                     (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale .

                     (3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale , supuse operaţiunilor de vânzare , concesionare sau închiriere , în alte condiţii decât cele prevăzute de lege .

          Art. 50 (1) Încălcarea dispoziţiilor Codului etic și de conduită atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici , în condiţiile legii.

                         (2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor Codului etic și de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare , în condiţiile legii.

                        (3) In cazurile în care faptele săvârşite întrunesc  elementele constitutive ale unei infracţiuni , vor fi sesizate organele de urmărire penală , competente , în condiţiile legii .

                       (4) Funcţionarii publici răspund , potrivit legii , în cazurile în care , prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice .

          Art. 51 In scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor codului de etică și de conduită a funcţionarilor publici , conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public , de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane , pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită .

Secţiunea a II-a

Norme de conduită profesională a personalului contractual

          Art. 52 (1) Normele de conduită a personalului contractual sunt prevăzute în  Cap. V art. 558 din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ .

                        (2) Normele de conduită prevăzute de Codul de conduită aprobat și actualizat prin Dispoziţia primarului nr. 454/12.12.2019 , sunt obligatorii pentru persoanele contractuale din cadrul instituţiei publice .

          Art.  53   (1) Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică , în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

                        (2) În exercitarea funcţiei , personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii , transparenţa administrativă , pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea , imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

          Art. 54  (1) Angajaţii contractuali au obligaţia ca , prin actele şi faptele lor , să respecte Constituţia , legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale , în conformitate cu atribuţiile care le revin , cu respectarea eticii profesionale.

                       (2) Personalul contractual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi , datorată naturii funcţiilor deţinute.

          Art. 55 (1) Personalul contractual are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

                      (2) Angajaţilor contractuali le este interzis:

           a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual ;

           b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte , dacă nu sunt abilitaţi în acest sens ;

           c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public , în alte condiţii decât cele prevăzute de lege ;

          d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei , dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractuali , precum şi ale persoanelor fizice sau juridice ;

          e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice , în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea .

                      (3) Prevederile alin. (2) lit. a) – d) se aplică şi după încetarea raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani , dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

                      (4) Prevederile codului de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a personalului contractual de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi , în condiţiile legii .

          Art. 56  (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute , corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

                      (2) În activitatea lor angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.

                       (3) În exprimarea opiniilor , personalul contractual trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

          Art. 57   (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către persoanele desemnate în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice , în condiţiile legii.

                         (2) Angajaţii contractuali desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice , în calitate oficială , trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea sau mandatul dat de demnitarul în cabinetul căruia sunt încadraţi.

                         (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens , angajaţii contractuali pot participa la activităţi sau dezbateri publice , având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea .

          Art. 58    În exercitarea funcţiei deţinute , personalului contractual îi este interzis:

          a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice ;

           b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

          c) să colaboreze , atât în cadrul relaţiilor de serviciu , cât şi în afara acestora , cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice ;

          d) să afişeze în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora .

          Art. 59 În considerarea funcţiei pe care o deţine , personalul contractual are obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale , precum şi în scopuri electorale.

          Art. 60 (1) În relaţiile cu personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , precum şi cu persoanele fizice sau juridice , angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect , bună-credinţă , corectitudine şi amabilitate .

                     (2) Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei , reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea , precum şi ale persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei , prin:

           a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare ;

           b) dezvăluirea aspectelor vieţii private ;

           c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase .

                     (3) Personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor . Personalul contractual are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice , prin :

          a) promovarea unor soluţii coerente , conform principiului tratamentului nediferenţiat , raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt ;

          b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea , convingerile religioase şi politice , starea materială , sănătatea , vârsta , sexul sau alte aspecte .

          Art. 61 (1) Personalul contractual care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale , instituţii de învăţământ , conferinţe , seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional are obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

                      (2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state , angajaţii contractuali au obligaţia de a nu exprima opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale .

                      (3) În deplasările în afara ţării , personalul contractual este obligat să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi să respecte legile şi obiceiurile ţării gazdă .

          Art. 62 Angajaţii contractuali nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii , favoruri , invitaţii sau orice alt avantaj , care le sunt destinate personal, familiei , părinţilor , prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică , care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii .

          Art. 63 (1) În procesul de luare a deciziilor angajaţii contractuali au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

                       (2) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică , de către alţi funcţionari publici , precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat .

          Art. 64   (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere , angajaţii contractuali au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine .

                       (2) Personalul contractual de conducere are obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine , atunci când propune ori aprobă avansări , promovări , transferuri , numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale , excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

                       (3) Personalul contractual de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţiile contractuale pe criterii discriminatorii , de rudenie , afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 7.

          Art. 65 (1) Personalul contractual are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

                      (2) Prin activitatea de luare a deciziilor , de consiliere , de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control , personalul contractual nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

                      (3) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetă de orice natură , din cadrul instituţiei sau din afara acesteia , în considerarea funcţiei pe care o deţin.

                      (4) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu impune altor angajaţi contractuali sau funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii , indiferent de natura acestora , ori de a nu le sugera acest lucru , promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale .

          Art. 66 (1) Personalul contractual este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale , să evite producerea oricărui prejudiciu , acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar .

                        (2) Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru , precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute .

                       (3) Personalul contractual trebuie să propună şi să asigure , potrivit atribuţiilor care îi revin , folosirea utilă şi eficientă a banilor publici , în conformitate cu prevederile legale.

                       (4) Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora .

          Art. 67 (1) Orice angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale , supus vânzării în condiţiile legii , cu excepţia următoarelor cazuri:

          a) când a luat cunoştinţă , în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu , despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute ;

          b) când a participat , în exercitarea atribuţiilor de serviciu , la organizarea vânzării bunului respectiv ;

           c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces .

                      (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale .

                      (3) Angajaţilor contractuali le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale , supuse operaţiunilor de vânzare , concesionare sau închiriere , în alte condiţii decât cele prevăzute de lege .

                       (4) Prevederile alin. (1) – (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul realizării tranzacţiilor prin interpus sau în situaţia conflictului de interese .

          Art. 68 (1) Încălcarea dispoziţiilor  Codului de conduită atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual , în condiţiile legii .

                         (2) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.

                         (3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni , vor fi sesizate organele de urmărire penală competente , în condiţiile legii .

                        (4) Personalul contractual răspunde patrimonial , potrivit legii , în cazurile în care , prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională , aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice .

          Art. 69 (1) Respectarea Constituţiei şi a legilor .

                      (2) Angajatii au obligaţia ca , prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia , legile ţării şi  prevederile prezentului regulament , să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale .

SECȚIUNEA a III-a

Relaţii de serviciu între angajaţi şi controlul intern

Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor individuale

          Art.  70  (1)  Relaţiile  de  serviciu  între  angajaţii  instituţiei  decurg  din  structura organizatorică care generează relaţii de autoritate pe verticală , şi funcţionale , pe orizontală.

                         (2) Pe verticală , relaţiile sunt de subordonare , de sus în jos , fiecare şef răspunzând de legalitatea şi temeinicia dispoziţiilor date , precum şi de consecinţele acestor dispoziţii.

                         (3) Orice cerere sau  reclamaţie individuală a salariaţilor este adresată conducerii instituţiei , respectiv primarului , este analizată şi i se transmite angajatului un răspuns scris cu privire la modul de rezolvare , în termen de 10 zile de la data înregistrării reclamaţiei sale .

                        (4) Este obligatoriu întocmirea unei cereri în următoarele situaţii:

          a) solicitarea concediului de odihnă cu cel puţin 10 zile anterior executării acestuia , conform planificării ;

          b) în cazul solicitării unui concediu fără plată ;

          c) în cazul învoirilor , a compensărilor orelor suplimentare ;

          d) solicitarea unor zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite ;

          e) solicitarea unei adeverinţe de salariat .

                        (5) Cererea sau          reclamaţia individuală adresată conducătorului

instituţiei se înregistrează , la secretariat , iar persoanele  care înregistrează cererea au obligaţia de a o transmite de îndată conducătorului instituţiei .

                        (6) Impotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (3) salariatul se poate adresa instanţei de contencios administrativ , potrivit legii , în termen de 30 de zile de la data comunicării răspunsului .

                        (7) Pentru asigurarea  şi  menţinerea  unui  mediu  de lucru care să  încurajeze respectarea demnităţii   fiecărei persoane , instituţia garantează că procedurile de soluţionare  pe cale amiabilă a plângerilor  individuale ale salariaţilor sunt respectate şi confidenţiale , inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală , acestea fiind corect şi imparţial soluţionate .

                       (8) Definiţia  hărţuirii  sexuale  este  cea  reglementată  de  lege  şi  constituie  abatere disciplinară gravă  care   se   sancţionează   conform regulamentului şi  legii ,   dacă   nu   se   încadrează   în   categoria infracţiunilor.

                       (9) Plângerile salariaţilor în Instanţa competentă nu pot constitui motiv de încetare a contractului individual de muncă sau a raporturilor de serviciu .

          Art. 71 (1) Transmiterea dispoziţiilor angajaţilor se face  direct.

                      (2)  Subalternii  sunt  obligaţi  să  execute  întocmai  şi  la  timp  dispoziţiile  primite .  Dacă angajatul   care   primeşte   o   dispoziţie   de   la   consideră   că   aceasta   nu   este corespunzătoare  sau  că  există  motive  obiective  ce  pot  împiedica  executarea  acesteia , trebuie să sesizeze acest lucru .

                       (3) Dacă persoana care a dat dispoziţia insistă în executarea acesteia , va trebui să o formuleze în scris . În această situaţie dispoziţia va fi executată de cel care a primit-o .

                      (4)  Adresarea  pe  cale  ierarhică  este  obligatorie .  Orice  reclamaţie ,  solicitare  sau propunere nu va fi oprită din drum sub nici un motiv de către şefii ierarhici până când aceasta nu ajunge la cel căruia i-a fost adresată , singurul în măsură să decidă a răspunde .

          Art. 72   (1)  Angajaţii  care  prin  natura pozitiei ori functiei lor vin  în  contact  cu  publicul  sau  cu organele de avizare şi control , trebuie să aibă o ţinută şi o comportare corespunzătoare , să dea dovadă de  solicitudine  şi  de  principialitate  şi  să  rezolve  toate  problemele  în  spiritul legalităţii .

                         (2) Prin relaţii cu publicul se înţelege relaţia directă , indiferent de frecvenţă , pe care o are un angajat cu persoane fizice , reprezentanţi ai unor instituţii , organe de avizare , organe de control , cu ocazia realizării unor atribuţii de serviciu .

                         (3)  Fiecare  şef  ierarhic  este  obligat  să  efectueze  în  mod  sistematic  control  asupra modului  în  care  subalternii ,  nemijlocit ,  îşi  aduc  la  indeplinire  sarcinile  ce  le  revin  din  fişa postului şi din dispoziţiile primite.

                        (4)  Conducerea efectuează  controale  permanente  şi/  sau  periodice  la compartimentele din subordine . Prin control se realizează totodată îndrumarea angajaţilor în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu .

          Art. 73  Constatările  făcute  cu  ocazia  controalelor  se  aduc  la  cunoştinţa  celor controlaţi şi superiorilor direcţi ai acestora , atât pe parcursul controlului , cât şi la sfârşitul acestuia , stabilindu-se  măsurile  ce  se  impun  a  fi  luate ,  cu  termene  şi  responsabilităţi .  Şefii  ierarhici sunt obligaţi să aducă la îndeplinire şi să urmărească realizarea măsurilor stabilite în cursul controalelor .

CAPITOLUL IV

Salarizare . Promovare . Evaluare

SECȚIUNEA I

Salarizarea

          Art. 74 Salarizarea  personalului  instituţiei  se  face  pe  baza  salarizării personalului plătit din fonduri publice .

          Art. 75 Sistemul de salarizare poate cuprinde următoarele drepturi de salarizare:

(a) salariul de bază ( în care este inclus şi sporul de vechime ) ;

(b) sporuri , compensaţii , prime şi indemnizaţii individuale care nu pot depăşi 30% din salariul de bază .

Art. 76 Personalul nou angajat şi  aflat în perioada cursului de adaptare profesionala va fi   indemnizat în baza contractului individual de muncă .

          Art. 77 Plata salariilor se face o dată pe lună , de regulă în data de 8 a lunii pentru drepturile cuvenite pentru luna anterioară .

SECȚIUNEA a II-a

Promovarea şi evaluarea funcţionarilor publici

          Art. 78 Funcţionarul public poate promova în funcţia publică , în condiţiile legii şi se face din 3 în 3 ani . Promovarea în clasă şi promovarea în grade profesionale nu sunt condiţionate de existenţa unui post vacant .

          Art. 79 (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare .

    (2)Promovarea în funcţia publică de execuţie în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public se face prin concurs sau examen , organizat semestrial de către instituţia publică , prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului . Fişa postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi sau , după caz , prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate .

          Art. 80(1) Concursul sau examenul de promovare în gradul profesional se organizează de instituţia publică , în limita funcţiilor publice rezervate promovării , cu încadrarea în fondurile bugetare alocate .

                       (2)Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut , funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii :

    a) să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează ;

    b) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare, seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii sau să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate ;

    c) să fi obţinut cel puţin calificativul “bine” la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici;

    d) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile OUG  nr. 57/2019 privind Codul adminstrativ .

          Art. 81   Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere  vacantă , funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii :

    a) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I ;

    b)să îndeplinească condiţiile minime de vechime în specialitate prevăzute la

art. 468 alin. (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ ;

    c) să îndeplinească condiţiile de studii , precum şi condiţiile specifice necesare ocupării funcţiei publice ;

   d) să fie absolvenţi cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul

administraţiei publice , management sau în specialitatea studiilor necesare

ocupării funcţiei publice ;

   e) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod ;

   f) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare, seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii, sau să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate .

          Art. 82 (1) Promovarea în clasă este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară celei în care se află funcţia publică deţinută de funcţionarul public .

                      (2) Autorităţile sau instituţiile publice pot organiza examen de promovare în clasă pentru funcţionarii publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 481 , în măsura în care apreciază că transformarea postului ocupat de funcţionarul public într-un post cu atribuţii corespunzătoare studiilor de nivel superior este utilă autorităţii sau instituţiei publice.

                    (3) Promovarea în clasă în condiţiile prevăzute la alin. (2) se face prin examen , care se organizează de către autorităţile şi instituţiile publice , cu încadrarea în fondurile bugetare alocate , prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului într-o funcţie publică de execuţie dintr-o clasă superioară , de grad profesional asistent .

                   (4) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic .

                   (5) Fişa postului funcţionarului public care a promovat în clasă se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi corespunzătoare studiilor de nivel superior sau , după caz , prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate .

                   (6) În situaţia promovării funcţionarului public care ocupă o funcţie publică temporar vacantă postul aferent funcţiei publice se transformă până la data încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public numit pe perioadă determinată , în condiţiile legii .

          Pentru a participa la examenul de promovare în clasă , funcţionarul public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

          a) să dobândească , ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici , o diplomă de studii de nivel superior , în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ;

          b) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod .

          Promovarea în funcţia publică din categoria înalţilor funcţionari publici şi promovarea în funcţia publică de conducere este modalitatea de dezvoltare a carierei unui funcţionar public prin ocuparea , în urma promovării concursului , a unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici sau a unei funcţii publice de conducere vacante .

                   (7) Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici , funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii :

          a) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I ;

          b) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 394 alin. (4) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ ;

          c) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod .

          Art. 83 (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie se face după următoarele criterii :

  1. Capacitatea de implementare ;
  2. Capacitatea de a  rezolva eficient problemele ;
  3. Capacitatea de asumare a responsabilităţilor ;
  4. Capacitatea de autoperfecţionare și de valorificare a experienţei dobȃndite;
  5. Capacitatea de analiză și sinteză ;
  6. Creativitate și spirit de iniţiativă ;
  7. Capacitatea de planificare și de a acţiona strategic ;
  8. Capacitatea de a lucra independent ;
  9. Capacitatea de a lucra ȋn echipă ;
  10. Competenta ȋn gestionarea resurselor alocate .

                 (2) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici de conducere se face după următoarele criterii :

  1. Capacitatea de a organiza ;
  2. Capacitatea de a conduce ;
  3. Capacitatea de  coordonare ;
  4. Capacitatea de control ;
  5. Capacitatea de a obţine cele mai bune rezultate ;
  6. Competenţa decizională ;
  7. Capacitatea de a delega ;
  8. Abilităţi ȋn gestionarea resurselor umane ;
  9. Capacitatea de a dezvolta abilităţile personalului ;
  10. Abilităţi de mediere și negociere ;
  11. Obiectivitate ȋn apreciere ;
  12. Capacitatea de implementare ;
  13. Capacitatea de a  rezolva eficient problemele ;
  14. Capacitatea de asumare a responsabilităţilor ;
  15. Capacitatea de autoperfecţionare și de valorificare a experienţei dobȃndite;
  16. Capacitatea de analiză și sinteză ;
  17. Creativitate și spirit de iniţiativă ;
  18. Capacitatea de planificare și de a acţiona strategic ;
  19. Capacitatea de a lucra independent ;
  20. Capacitatea de a lucra ȋn echipă ;
  21. Competenta ȋn gestionarea resurselor alocate .

                 (3) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici debutanţi din clasa I se face după următoarele criterii :

  1. Gradul de cunoaștere a reglementărilor specifice domeniului de activitate;
  2. Gradul de cunoaștere a specificului și a principiilor care guvernează

administraţia publică și a raporturilor administrative din cadrul autorităţii sau instituţiei publice ;

  • Capacitatea de ȋndeplinire a atribuţiilor ;
  • Gradul de adaptabilitate și flexibilitate ȋn ȋndeplinirea atribuţiilor ;
  • Aptitudinea de a distinge corect ȋntre caracteristicile diverselor opţiuni ȋn

ȋndeplinirea atribuţiilor de serviciu și a identifica cea mai bună variantă de acţiune ;

  • Capacitatea de transmitere a ideilor , ȋn scris și verbal , fluenţă ȋn scris ,

incluzȃnd capacitatea de a scrie clar și concis ;

  • Capacitatea de a lucra ȋn echipă , respectiv capacitatea de a se integra ȋn

echipă , de a-și aduce contribuţia prin participare efectivă , de a sprijini activitatesa echipei ȋn realizaresa obiectivelor acesteia .

                (4) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici debutanţi din clasele II și III se face după următoarele criterii :

  1. Cunoașterea specificului administraţiei publice ;
  2. Rapiditatea și calitatea ȋndeplinirii sarcinilor alocate ;
  3. Capacitatea de relaţionare cu publicul ;
  4. Punctualitate , disciplină și responsabilitate .

          Art. 84 (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual .

                         (2) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale , funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative : “foarte bine” , “bine” , “satisfăcător” , “nesatisfăcător” .

                          (3) Acordarea calificativelor se face pe baza punctajului final al evaluării performanţelor profesionale individuale, după cum urmează:

    a) pentru un punctaj între 1,00 – 2,50 se acordă calificativul “nesatisfăcător”;

    b) pentru un punctaj între 2,51 – 3,50 se acordă calificativul “satisfăcător”;

    c) pentru un punctaj între 3,51 – 4,50 se acordă calificativul “bine”;

    d) pentru un punctaj între 4,51 – 5,00 se acordă calificativul “foarte bine” .

                         (4) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru un an calendaristic , în perioada cuprinsă între 1 ianuarie – 31 martie din anul următor perioadei evaluate , pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea .

                         (5) Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi a funcţionarilor publici de conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici , prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public .

                          (6) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici cuprinde următoarele elemente :

    a) evaluarea gradului şi a modului de atingere a obiectivelor individuale ;

    b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă .

                           (7) Pentru aprecierea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici se stabilesc indicatori de performanţă . Stabilirea obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanță  trebuie să aibă în vedere corelarea cu atribuţiile şi obiectivele instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public .

                          (8) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale secretarului general al comunei se realizează de către o comisie de evaluare formată din primar şi 2 consilieri locali , desemnaţi în acest scop , cu majoritate simplă , prin hotărâre a consiliului local .

                         (9) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate , minimum 6 luni , în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea .

                       (10) Calificativele obţinute în procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici sunt avute în vedere la :

    a) promovarea într-o funcţie publică superioară;

    b) acordarea de prime, în condiţiile legii ;

    c) diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanţelor profesionale individuale , pentru funcţionarii publici care au obţinut calificativul “satisfăcător” ;

    d) eliberarea din funcţia publică .

                       (11) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează în mod obligatoriu la modificarea , suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici .

                       (12) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se stabilesc cerinţele de formare profesională a funcţionarilor publici .

                      (13) Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici , precum şi de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi se desfăşoară cu respectarea metodologiei de evaluare a performanţelor individuale ale funcţionarilor publici din anexa nr. 6 la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ .

SECȚIUNEA a III-a

Promovarea şi evaluarea personalului contractual

            Art. 85 (1) Promovarea personalului contractual se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi , hotărâri ale Guvernului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite .

                          (2) În situaţia în care legea specială nu dispune altfel , promovarea personalului contractual se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.

                           (3) În situaţia în care nu există un post vacant , promovarea personalului contractual se poate face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior .

                           (4) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru , ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului , dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice .

                        (5) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani , în funcţie de performanţele profesionale individuale , apreciate cu calificativul foarte bine , cel puţin de două ori în ultimii 3 ani în care acesta s-a aflat în activitate , de către o comisie desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare , din care fac parte şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau , după caz , reprezentanţii salariaţilor , dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel .

                        (6) Activitatea profesională se apreciază anual , ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale , de către conducătorul instituţiei publice , la propunerea şefului ierarhic , prin acordare de calificative : foarte bine , bine , satisfăcător şi nesatisfăcător . Ordonatorii principali de credite stabilesc criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale prin raportare la nivelul funcţiei deţinute de persoana evaluată , cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii . Ordonatorii principali de credite pot stabili şi alte criterii de evaluare în funcţie de specificul domeniului de activitate .

                       (7) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen pe baza regulamentului-cadru ce cuprinde principiile generale şi care se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau alte acte normative specifice .

                       (8) Ordonatorul principal de credite , în raport cu cerinţele postului , poate stabili criterii de selecţie proprii în completarea celor din hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (7) .

                       (9) Prevederile alin. (2) – (7) nu se aplică personalului contractual ȋncadrat la cabinetul demnitarilor și aleșilor locali .

          Art. 86 Evaluarea performanţelor profesionale individuale se efectueză anual de către conducătorulinstituţiei .

          Art. 87 Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual în funcţii de conducere se face după următoarele criterii :

a)capacitatea de a rezolva problemele ;

b) asumarea responsabilităţii în îndeplinirea atribuţiilor din fişa postului ;

c) adaptabilitate şi capacitatea de a lucra în echipă ;

d) respectarea prevederilor legale aferente domeniului de activitate ;

e) loialitatea faţă de interesele angajatorului ;

f) capacitatea de a comunica ;

g) capacitate de planificare şi de a acţiona strategic ;

h) capacitate de implementare ;

i) capacitate de a organiza şi de a conduce ;

j) capacitate de coordonare şi control ;

k) abilităţi în gestionarea resurselor umane ;

l) abilităţi de mediere şi negociere ;

m) competenţă decizională .

          Art. 88 Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual în funcţii de execuţie se face după următoarele criterii :

a) capacitatea de a rezolva problemele ;

b) asumarea responsabilităţii în îndeplinirea atribuţiilor din fişa postului ;

c) adaptabilitate şi capacitatea de a lucra în echipă ;

d) respectarea prevederilor legale aferente domeniului de activitate ;

e) loialitatea faţă de interesele angajatorului ;

f) capacitatea de a comunica .

          Art. 89 (1) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale , personalului contrcatual i se acordă unul dintre următoarele calificative : “foarte bun” , “bun” , “satisfăcător” , “nesatisfăcător” .

                         (2) Acordarea calificativelor se face pe baza punctajului final al evaluării performanţelor profesionale individuale, după cum urmează:

  1. între 1,00-2,00 – nesatisfăcător ;
  2. între 2,01-3,50 – satisfăcător ;
  3. între 3,51-4,50 – bun ;
  4. între 4,51-5,00 – foarte bun .

CAPITOLUL V

Procedura disciplinară . Abateri disciplinare . Sancţiuni

SECȚIUNEA I

Procedura disciplinară

          Art. 90 (1)  Încălcarea  cu  bună  ştiinţă  de  către angajat ,  indiferent  de funcţia pe care o ocupă , a obligaţiilor de serviciu , inclusiv a normelor de conduită , constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în concordanţă cu prevederile acestui Regulament de ordine internă precum şi a   celorlalte acte normative specifice , respectiv  Codul Muncii .

                     (2)  La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare , analizându-se împrejurările în care aceasta a fost săvârşită , gradul de vinovăţie a celui în cauză şi consecinţele  abaterii ,  comportarea  generală  în  serviciu  a  angajatului , precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care au fost radiate în condiţiile legii si ale prezentului regulament.

                     (3)  În  cazul  repetării  unei  abateri  de  aceeaşi  gravitate ,  sancţiunile  disciplinare  se acordă , de regulă, în mod progresiv.

SECȚIUNEA a II – a

Fapte considerate abateri disciplinare

            Art. 91 Următoarele fapte , a căror enumerare nu este limitativă , săvârşite de personalul contractual, constituie abateri disciplinare:

  1. nerespectarea în mod repetat a programului de lucru ;
  2. absenţe nemotivate de la locul de muncă ;
  3. părăsirea în timpul programului,a locului de muncă , fără aprobările corespunzătoare ;
  4. întârzieri repetate, în aceeaşi lună ;
  5. refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu ;
  6. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor ;
  7. neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor ;
  8. săvârşirea unor greşeli de organizare sau dispunerea executării unor lucrări care conduc la pagube pentru instituţie ;
  9. încălcarea normelor şi regulilor de securitate şi sănătate în muncă , de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi a normelor de pază şi securitate ;
  10.  încalcarea regulilor de acces ;
  11.  fumatul în locuri nepermise ;
  12.  folosirea necorespunzătoare şi/ sau în interes personal a mijloacelor tehnice sau a altor bunuri ale instituţiei ;
  13.  efectuarea  în  timpul  serviciului  a  unor  lucrări  ce  nu  au  legătură  cu  obligaţiile  de serviciu ,  precum  şi  sustragerea  atenţiei  sau  împiedicarea  celorlalţi  salariaţi  să-şi exercite atribuţiile de serviciu ;
  14.  nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter ;
  15.  intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal ;
  16.  introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă sau prezentarea la serviciu în stare de ebrietate ;
  17.  distrugerea sau pierderea documentelor ;
  18.  sustragerea , sub orice formă , de bunuri şi valori aparţinând instituţiei ;
  19.  neparticiparea (fără motive temeinice) la instructaje  şi  cursuri  de  pregătire profesională organizate de instituţie sau la alte activităţi destinate ridicării nivelului profesional ;
  20.  parcarea autovehiculelor instituţiei în alte locuri decât cele stabilite de conducerea instituţiei ;
  21.  desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic ;
  22.  atacarea , defăimarea , calomnierea directă sau indirectă a instituţiei , a conducerii , a oricărui salariat sau a oricărui colaborator extern ;
  23.  manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea ;
  24.  inserarea sau publicarea în ziare , broşuri , reviste , etc. a unor comunicări în legătură cu activitatea instituţiei , fără acordul conducerii;
  25.  încălcarea prevederilor contractului individual de muncă ;
  26.  încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri , incompatibilităţi , conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici ;
  27.  incălcarea sau nerespectarea  normelor  de  conduită ;
  28.  alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici .

          Art. 92 (1) Instituţia dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o dispoziţie emisa în formă scrisă , în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare , dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei .

                       (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune .

                       (3)  Instituţia stabileşte  sancţiunea  disciplinară  aplicabilă  în  raport  cu  gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat , avându-se în vedere următoarele :

a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită ;

b) gradul de vinovăţie a salariatului ;

c) consecinţele abaterii disciplinare ;

d) comportarea generală în serviciu a salariatului ;

e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta .

                       (4) Sub sancţiunea nulităţii absolute , nici o măsură , cu excepţia avertismentului scris , nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile .

                       (5) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile , salariatul va fi convocat în scris prin intermediul unui Formular disciplinar de  persoana  împuternicită  să  realizeze  cercetarea ,  precizându-se obiectul , data, ora şi locul întrevederii .

                       (6) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (5) fără  un  motiv  obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea , fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile .

                       (7) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină  toate  apărările  în  favoarea  sa  şi  să  ofere  persoanei  împuternicite  să  realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare , precum şi dreptul să fie asistat , la cererea sa , de către un reprezentant al sindicatului.

                      (8) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

                       (9) Comunicarea se predă personal salariatului , cu semnătură de primire , ori, în caz de  refuz  al  primirii ,  prin  scrisoare  recomandată ,  la  domiciliul  sau  reşedinţa  comunicată  de acesta .

                       (10) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării .

          Art. 93 (1) Sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarilor publici se radiază de drept , după cum urmează :

    a) în termen de 6 luni de la aplicare , sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ ;

    b) la expirarea termenului pentru care au fost aplicate , sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) – e) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ ;

    c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. f) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ ;

    d) de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a anulat actul administrativ de sancţionare disciplinară a funcţionarului public .

    (2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevăzute la lit. a)-c) se constată prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice .

                       (3) Efectele  produse  de  sancţiunile disciplinare cu  consecinţe  în  reducerea  salariului se menţin .

          Art. 94 (1) Sancţiunile disciplinare aplicate personalului contractual se radiază de drept , după cum urmează :

a)  în  termen  de  12  luni  de  la  aplicare,  dacă  angajatululi nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara în acest termen;

                     (2) Efectele  produse  de  sancţiunile disciplinare cu  consecinţe  în  reducerea  salariului se menţin.

SECȚIUNEA a III-a

Sancţiunile disciplinare şi răspunderea funcţionarilor publici

          Art. 95 (1) Incălcarea de către funcţionarii publici , cu vinovăţie , a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară , contravenţională , civilă sau penală , după caz .

                       (2) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară , având  dreptul de a aplica potrivit legii , sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară .

                       (3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat , prin care acesta a încălcat normele legale , regulamentul intern , acordul colectiv de muncă , ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici .

          Art. 96 (1) Incălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora .

                        (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte :

          a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor ;

          b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor ;

          c) absenţe nemotivate de la serviciu ;

          d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru ;

          e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal ;

          f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest carater ;

          g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea ;

          h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic ;

          i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu ;

          j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale

          k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi ;

          l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate ;

          m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese ;

          n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici sau aplicabile acestora .

                     (3) Sancţiunile disciplinare sunt :

          a) mustrarea scrisă;

          b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioadă de până la 3 luni ;

          c) diminuarea drepturilor salariale cu 10 – 15% pe o perioadă de până la un an de zile ;

          d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani ;

          e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior , pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului ;

          f) destituirea din funcţia publică .

                      (4) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2) , se aplică următoarele sancţiuni disciplinare :

                   a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b) ;

                   b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b) – f) ;

                   c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e) – h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c) – f) ;

                   d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i) – k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) ;

                   e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) , se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f) , în condiţiile prevăzute la art. 520 din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ ;

                   f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n) , se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) .

                           (5) Pentru funcţionarii publici de execuţie sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) se aplică prin transformarea funcţiei publice pe care o ocupă , pe perioada de executare a sancţiunii disciplinare . Pentru funcţionarii publici de conducere în situaţia în care sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcţie publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice , se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c) .

                           (6) La individualizarea sancţiunii disciplinare , conform prevederilor alin. (4) , se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare , împrejurările în care aceasta a fost săvârşită , gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii , comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public , precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentului cod .

                            (7) În caz de concurs de abateri disciplinare , se aplică sancţiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave .

                          (8) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină , dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare , cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi , pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ .

                           (9) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune , procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea , renunţarea la aplicarea pedepsei , amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal . În aceste situaţii , procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării .

                         (10) Pe perioada cercetării administrative , în situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă , conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau , după caz , de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice . Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă .

                        (11) În situaţia în care în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10) , persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare nivelului de studii , cu menţinerea drepturilor salariale avute .

                        (12) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) – f) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ , nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public . Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris , sub sancţiunea nulităţii . Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea sancţiunii .

                   (13) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. f) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ , se aplică şi direct de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică , în situaţiile prevăzute la art. 520 lit. b) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ .

                      (14) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ , se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice , cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1) .

                          (15) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) – f) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ , se aplică de conducătorul instituţiei publice , la propunerea comisiei de disciplină .

          Art. 97 (1) Amenzile disciplinare sunt interzise .

                      (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune .

SECȚIUNEA a IV-a

Sancţiunea disciplinară aplicabilă personalului contractual

          Art. 98 (1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară , având  dreptul de a aplica potrivit legii , sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară .

                       (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat , prin care acesta a încălcat normele legale , regulamentul intern , contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil , ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici .

          Art. 99 (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt :

  1. avertismentul scris ;
  2. retrogradarea din funcţie , cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea , pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile ;
  3. reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10 % ;
  4. reducerea salariului de bază şi/sau , după caz , şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10 % ;
  5. desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă .

       (2) In cazul ȋn care , prin statute profesionale aprobate prin lege

specială , se stabileste un alt regim sancţionator , va fi aplicat acesta . 

            (3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept ȋn termen de 12

luni de la aplicare , dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară ȋn acest termen . Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă ȋn formă scrisă .

      (4) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica o singură

sancţiune .

          Art. 100 Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat , avându-se în vedere următoarele :

  1. împrejurările în care fapta a fost săvârşită ;
  2. gradul de vinovăţie al salariatului ;
  3. consecinţele abaterii disciplinare ;
  4. comportarea generală în serviciu a salariatului ;
  5. eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta .

Art. 101 (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute , nicio măsură , cu excepţia

celei prevăzute la art. 248 alin. (1) , lit. (a din Codul Muncii , nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile .

                     (2) In vederea desfăşurării cercetării prealabile , salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea , precizându-se obiectul , data , ora şi locul întrevederii .

                     (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără motiv obiectiv , dă dreptul anagajtorului să dispună sancţionarea , fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile .

                     (4) In cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea , toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare , precum şi dreptul de a fi asistat , la cererea sa , de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este .

          Art. 102 (1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o dispoziţie emisă în formă scrisă , în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare , dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei .

                       (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute , în dispoziţie se cuprind în mod obligatoriu :

          a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară ;

          b) precizarea prevederilor din statutul de personal , regulamentul intern , contractual individual de muncă sau contractual colectiv de muncă aplicabil , care au fost încălcate de salariat ;

          c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care , în condiţiile prevăzute la art. 251 alin.(3) , nu a fost efectuată cercetarea ;

          d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică ;

          e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată ;

          f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată .

                     (3) Dispoziţia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării .

                     (4) Comunicarea  se predă personal salariatului , cu semnătură de primire , ori în caz de refuz al primirii , prin scrisoare recomandată , la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta .

                     (5) Dispoziţia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente   în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării .

          Art. 103 In cazul  funcţionarilor publici procedura disciplinară este cea prevăzută în H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină .

TITLUL IV

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

CAPITOLUL I

Timpul de muncă şi munca suplimentară

SECȚIUNEA I

Durata timpului de muncă

          Art.  104  (1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă .

                            (2) Pentru salaraţii angajaţi cu normă întreagă , durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi , de luni până vineri inclusiv , 40 de ore pe săptămână .

                            (3) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână , inclusiv orele suplimentare .

          Art. 105  (1) Programul de lucru al aparatului de specialitate al primarului comunei Prundu Bȃrgăului este între orele 8,00 – 16,00  de luni până  vineri  .

                       (2) Programul de lucru cu publicul se afişează la loc vizibil .

                       (3) Activitatea de relaţii cu publicul se desfăşoară între orele 8,30 – 16,30 luni până miercuri , între orele 8,30-18,30  joi  ,  iar vineri între orele 8,30 – 15,00  .

                      (4) Intârzierea de la program va fi consemnată în condica de prezenţă , prin semnătura conducerii , care poate dispune reţinerea din salariu în condiţiile legii . Această situaţie  se va comunica în scris salariatului . Foaia de pontaj va reflecta aceste întârzieri .

                     (5) Evidenţa prezenţei la serviciu a salariaţilor se ţine prin condica de prezenţă  . Fisa de pontaj zilnic  conține obligatoriu

– ora de incepere a activitatii,

– ora de sfarsit a activitatii,

SECȚIUNEA a II – a

Responsabilitatea pontajului

          Art. 106 (1)  Toţi angajaţii , au obligatia să semneze condica de prezenţă zilnic , la venirea şi la plecarea de la serviciu , cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru .

                          (2),  întreţinătorii de pontaje comunică către Serviciul financiar-contabil  foaia  de  prezenţă .  

                      (3) În  ultima  zi  lucrătoare  a  lunii serviciul financiar –contabil  ȋntocmește foaia de prezenţă pe baza datelor ȋnscrise ȋn condica de prezenţă , verifică  corectitudinea  datelor înscrise , operează modificări în funcţie de situaţiile concrete şi corecte pe care le constată , o  supune  aprobării  conducătorului instituţiei  ,serviciul  financiar-contabil  arhivează documentele in  acest sens  .

                        (4) Responsabilitatea pontajului revine atât angajatului cât şi superiorului direct al acestuia .

                        (5) Toţi salariaţii trebuie să respecte programul de lucru . Acesta reprezinta una din obligaţiile principale contractuale ale angajatului , în temeiul principiului că orice salariat presteaza o muncă organizată (respectarea unui program de lucru cert agreat/pontaj) , în schimbul plăţii salariale . Inregistrarea timpilor/pontajul reprezintă atât responsabilitatea angajatului cât şi a angajatorului .

                       (6) Orice întârziere neîntemeiată este considerată absenţă nemotivata şi se va deduce din salariu .

                       (7)  Conducătorul instituţiei va lua măsurile necesare dacă un angajat va prezenta întârzieri frecvente .

                       (8) Angajaţilor nu le este permisă părăsirea propriului loc de muncă fără autorizare expresă din partea conducătorului instituţiei .

                       (9) În cadrul instituţiei toţi angajaţii trebuie să respecte cu precizie regulile de intrare , urgenţă , securitate şi acţiune în caz de calamitate .

                     (10)  Învoirile în interes personal se aprobă  de către conducătorul instituţiei .

          Art. 107 Repausul săptămânal se referă în general , la zilele de sâmbătă şi duminică , corespunzător reglementărilor legale în vigoare .

SECȚIUNEA a III-a

Munca suplimentară

          Art. 108 (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară .

                      (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului , cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgent destinate procedurii unor accidente sau înlăturării consecinţelor unui accident.                 (3) La solicitarea angajatorului , salariaţii pot efectua muncă suplimentară , cu respectarea art. 104 alin. (3) din prezentul regulament intern .

                      (4) Munca prestată ȋn afara duratei normale a timpului de muncă saptămȃnal , prevăzută la art. 112 din Codul Muncii , este considerată muncă suplimentară . 

                     (5) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului , cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlăturării consecinţelor unui accident .

                        (6) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115 din Codul Muncii , după caz , este interzisă , cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlăturării consecinţelor unui accident .

                         (7) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite ȋn următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia . 

                       (8) In aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru . 

                       (9) In perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate ȋn următoarele 12 luni .

                      (10) In cazul ȋn care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă ȋn termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) din Codul Muncii , ȋn luna următoare , munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia . 

(11) Sporul pentru munca suplimentară , acordat ȋn condiţiile prevăzute la alin. (4) , se stabilește prin negociere , ȋn cadrul contractului colectiv de muncă sau , după caz , al contractului individual de muncă , și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază .

                   (12) Pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de funcţionarii publici numiţi în funcţii publice de execuţie sau de conducere au dreptul la recuperare cu timpul corespunzător oarelor lucrate peste programul normal de lucru .

SECȚIUNEA a IV-a

Munca de noapte

Art. 109 (1) Munca prestată între orele 22,00 – 6,00 este considerată muncă de noapte.

                (2) Desfăşurarea muncii numai noaptea şi modul de salarizare în acest caz este prevăzut în Codul Muncii .

SECȚIUNEA a V-a

Absenţele

          Art. 110 (1) Pentru orice motiv de absenţă , angajatul trebuie să informeze conducătorul instituţiei . In caz contrar intra sub incidenţa procedurilor disciplinare .

                          (2) Absenţele nemotivate de la serviciu sunt considerate abateri disciplinare grave şi vor fi penalizate în concordanţă cu prevederile prezentului regulament prin aplicarea art. 96 alin. (4) lit. (b , cu legea şi cu procedurile disciplinare şi de demitere .

                         (3) Salariatul , el însuşi sau o altă persoană , trebuie să informeze imediat  conducătorul instituţiei despre orice problemă medicală .

                         (4) Concediile medicale se plătesc numai pe baza certificatului medical .

                         (5) Omisiunea de a realiza acest lucru are ca rezultat neefectuarea plăţii pentru perioada respectivă .

SECȚIUNEA a VI-a

Concediul de odihnă

          Art. 111  (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor .

                           (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni , renunţări sau limitări .

          Art. 112 Funcţionarii publici au dreptul la un concediu de odihnă , în raport cu vechimea lor în muncă , după cum urmează :

  • până la 10 ani vechime – 21 zile lucrătoare ;
  • peste 10 ani vechime – 25 zile lucrătoare .

Art. 113  (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.

           (2) Angajatorul este obligat să acorde concediu , până la

sfârşitul anului , tuturor salariaţilor .

                         (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

                         (4) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări individuale , cu consultarea salariatului . Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor şi se aprobă de către conducătorul instituţiei .

                         (5) În cazul în care programarea concediului se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt . La solicitarea motivată a funcţionarului public , se pot acorda fracţiuni neîntrerupte mai mici de 15 zile lucrătoare .

                         (6) În cazul în care salariatul , din motive justificate , nu poate efectua , integral sau parţial , concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv , cu acordul persoanei în cauză , angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual .

                         (7) Concediul de odihnă poate fi întrerupt , la cererea salariatului , pentru motive obiective .

                         (8) Angajatorul poate rechema salariatul din concediu de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului . In acest caz , angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi a familiei sale , necesare în vederea revenirii la locul de muncă , precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă .

SECȚIUNEA  a VII-a

Zilele de sărbătoare

Art. 114  Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

    – 1 şi 2 ianuarie ;

    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ;

    – Vinerea Mare , ultima zi de vineri înaintea Paştelui ;

    – prima şi a doua zi de Paşti ;

    – 1 mai ;

    – 1 iunie ;

    – prima şi a doua zi de Rusalii ;

    – Adormirea Maicii Domnului ;

    – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei , cel Întâi chemat , Ocrotitorul României ;

    – 1 decembrie ;

    – prima şi a doua zi de Crăciun ;

    – două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale , declarate astfel de cultele .

SECȚIUNEA a VIII-a

Concedii speciale plătite

          Art. 115 (1) In afara concediului de odihnă , salariaţii mai au dreptul în condiţiile legii , la zile de concediu plătit în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite :

  1. căsătoria – 5 zile lucrătoare ;
  2. naşterea sau căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare ;
  3. decesul soţiei/soţului salariatului sau al unei rude de până la gradul al III-lea a salariatului ori a soţului/soţiei acestuia , inclusiv – 3 zile lucrătoare ;
  4. controlul medical anual – o zi lucrătoare .

               (2) Concediul plătit se acordă la cererea solicitantului ,  pe bază

de justificare , conducerea unităţii .

          Art. 116 Pe perioada în care funcţionarii publici şi contractualii sunt trimişi în delegaţie în alte localităţi decât cea în care îşi desfăşoară activitatea , autorităţile sau instituţiile publice le acordă indemnizaţii de delegare şi le decontează cheltuielile de transport şi cazare , în condiţiile stabilite pentru personalul din instituţiile publice .

SECȚIUNEA a IX – a

Concediul fără plată , concedii de studii

          Art. 117  (1) Salariaţii au dreptul la concedii fără plată , a căror durată însumată nu poate depăşi  90 de zile lucrătoare anual , pentru rezolvarea următoarelor situaţii :

  1. susţinerea examenului de bacalaureat , a examenului de admitere în instituţiile de învăţământ superior , curs seral sau fără frecvenţă , a examenelor de an universitar , cât şi a examenelor de diplomă , pentru salariaţii care urmează o formă de învăţământ superior , curs seral sau fără frecvenţă ;
  2. susţinerea examenului de doctorat sau a tezei de doctorat , în cazul salariaţilor care nu beneficiază de burse de doctorat ;
  3. prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate .

Art. 118 (1) Salariaţii au dreptul la concedii fără plată , fără limită , în

următoarele situaţii :

  1. îngrijirea copilului bolnav , în vârstă de peste 3 ani , în perioada indicată în certificatul medical ;
  2. tratamentul medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic , dacă cel în cauză nu are dreptul , potrivit legii , le indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă , precum şi pentru însoţirea soţului sau , după caz , a soţiei ori a unei rude apropiate ( copii , frate , soră , părinte ) în timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate , ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii Publice .

(2) Concediul fără plată poate fi acordat şi pentru interese

personale , altele decât cele prevăzute mai sus , pe durata stabilită prin acordul părţilor .

                   (3) Pe durata concediului fără plată , persoanele respective îşi păstrează calitatea de salariat .

                   (4) Cererile pentru acordarea concediilor fără plată sau a concediilor de studii se aprobă de conducătorul instituţiei .

          Art. 119 Funcţionarii publici care îşi continuă studiile , în vederea promovării în clasă , beneficiază de concedii de studii potrivit legii . In cazul în care conducătorul instituţiei apreciază că studiile sunt utile instituţiei , pe perioada concediului de studii acordat , în limita a 30 de zile lucrătoare anual din acesta , funcţionarului respectiv i se plătesc salariul de bază corespunzător funcţiei publice deţinute şi , după caz , sporul de vechime .

          Art. 120 Salariaţii au dreptul la concedii fără plată , la cererea motivată a salariatului , pentru un interes personal legitim ( „ pentru motive personale „ sau „ pentru interese personale „ ) ,  pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.

SECȚIUNEA a X-a

Concedii medicale sau de maternitate

          Art. 121  În caz de boală sau accidente , angajatul trebuie să informeze conducerea , direct sau prin intermediul altei persoane , imediat sau în cel mult 48 ore şi să prezinte , după caz , un  certificat  medical  sau  o  adeverinţă  care  să  justifice  absenţele .  Neprezentarea certificatului atrage consecinţele absentării nemotivate .

          Art. 122  (1)  Femeile  au  dreptul  la  un  concediu  de  maternitate  plătit de maxim 126 de zile ,  care  se compune dintr-un concediu prenatal şi un concediu postnatal , care se compensează între ele . Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului salariatele sunt obligate să efectueze minimum 42 de zile de concediu postnatal . Angajatele au obligatia de a prezenta concediul medical până cel târziu în ultima zi lucrătoare a lunii în curs .

                         (2)  Bărbaţii  au  dreptul  la  un  concediu  paternal  plătit  de  10  zile  lucrătoare  acordat  la cerere , în situatia în care pot prezenta dovada absolvirii unui curs de puericultura organizat de către o insituţie abilitată .

          Art. 123 Angajaţii pot beneficia de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilui până la 2 ani în condiţiile legii . Durata concediului este de 2 ani începând cu data naşterii copilului . Angajaţii care beneficiază de această tipologie de concediu au obligatia de a reveni la locul de muncă in ziua urmatoare împlinirii a 2 ani de la data naşterii copilului . In caz contrar, orele de neprezenţă vor fi considerate absenţe nemotivate şi vor duce la desfacerea disciplinară a contractului de muncă .

Art. 124 (1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, “in vitro”, beneficiază anual , de un concediu de odihnă suplimentar , plătit , de trei zile care se acordă după cum urmează :

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene ;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului .

                           (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist , în condiţiile legii .

TITLUL V

FORMAREA PROFESIONALĂ

          Art. 125 (1)  Angajatorul  are  obligaţia  de  a  asigura  salariaţilor  acces  periodic  la formarea profesională .

                        (2) Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme :

a) stagiul iniţial de adaptare profesională ;

b) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate ;

c) formare individualizată ;

d) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat .

          Art. 126 Ȋn cazul în care participarea la cursurile de  formare  profesională  este  iniţiată  de  instituţie  toate  cheltuielile  ocazionate  de  această participare sunt suportate de către aceasta .

          Art.  127  (1)  Salariaţii  care  au  beneficiat  de  un  curs  de  formare  profesională  mai mare de 60 de zile nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă  o perioadă de cel puţin 3 ani de la data absolvirii cursurilor de formare profesională ; acest lucru va fi stipulat într-un act adiţional ataşat la contractul individual de muncă .

                          (2)  Durata  efectivă  a  perioadei  din  actul  adiţional  se  stabileşte  de  conducerea instituţiei .

                          (3)  În  cazul  nerespectării  angajamentului/actului  adiţional  salariaţii  sunt  obligaţi  să restituie   instituţiei   drepturile   salariale   primite   pe   perioada   cursurilor   de   formare profesională , proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului , precum şi celelalte drepturi pe această perioadă , cu excepţia cazului în care salariaţii nu mai deţin funcţia respectivă din motive neimputabile acestora .

          Art. 128  (1)  Concediile  fără plată  pentru  formare  profesională  se  acordă  la solicitarea  salariatului ,  pe  perioada  formării  profesionale  pe  care  salariatul  o  urmează  din iniţiativa sa .

                         (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii .

                         (3) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de  începere  a  stagiului  de  formare  profesională ,  domeniul  şi  durata  acestuia ,  precum  şi denumirea instituţiei de formare profesională .

                         (4) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic , pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme  de  învăţământ  sau  pentru  susţinerea  examenelor  de  promovare  în  anul  următor  în cadrul instituţiilor de învăţământ superior , cu respectarea condiţiilor stabilite mai sus.

TITLUL VI

SECURITATEA PATRIMONIALĂ

          Art. 129 Conducerii  Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului  îi  revin  următoarele  îndatoriri  privind  securitatea patrimonială :

a)  verificarea  periodică  a  modului  în  care  sunt  păstrate ,  întreţinute ,  conservate  şi gospodărite  mijloacele  materiale  şi  băneşti ,  depunerea  numerarului  în  bancă ,  disciplina  de casă ,  etc.  Atunci  când  se  constată  încălcări  ale  normelor  legale  sau  pagube ,  ia  măsuri împotriva celor vinovaţi , pentru recuperarea pagubelor ;

b) asigurarea măsurilor de verificare şi înlăturare a persoanelor necinstite , corupte sau compromise , ce pot afecta securitatea patrimoniului sau prestigiul instituţiei .

          Art. 130 Angajaţilor le revin următoarele îndatoriri privind securitatea patrimonială :

a)  să respecte cu stricteţe sarcinile prevăzute în acest sens în fişele de post ;

b) să nu înstrăineze mijloacele fixe şi obiectele de inventar pe care le au în folosinţă sau materialul documentar pus la dispoziţie de către instituţie ;

c) să sesizeze conducerii Primăriei comunei Prundu Bârgăului nerespectarea de către alţi anagajaţi a condiţiilor de exploatare a mijloacelor tehnice sau a condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă ;

d) să răspundă material sau penal în situaţia producerii de pagube din culpa lor;

e)  să  restituie  instituţiei  sumele  încasate  necuvenit ,  să  suporte  contravaloarea bunurilor  care  nu  i  se  cuveneau  şi  care  nu  pot  fi  restituite  în  natură ,  sau  dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit .

TITLUL VII

REGULI PRIVIND PROTECȚIA , IGIENA ŞI SECURITATEA ȊN MUNCĂ , ȊN CADRUL INSTITUȚIEI

          Art. 131 Angajatorul are obligaţia să ia măsurile neceare pentru :

  1. asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii angajaţilor ;
  2. prevenirea riscurilor profesionale ;
  3. informarea şi instruirea angajaţilor ;
  4. asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă ;
  5. adaptarea la progresul tehnic ;
  6. înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos ;
  7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile , organizarea muncii , condiţiile de muncă , relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă ;
  8. adoptarea în mod prioritar  a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală .

Art. 132 La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.

13 se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire :

  1. să asigure aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic , precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor ;
  2. să stabilească măsurile tehnice , sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii , corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici instituţiei ;
  3. să angajeze numai persoane care , în urma controlului medical corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute ;
  4. să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite ;
  5. să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv , în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ari periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă ;
  6. să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor şi să asigure dotarea corespunzătoare cu materialele necesare a locurilor de muncă ( medicamente , săpun , etc.)
  7. să asigure protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile de muncă , potrivit prevederilor OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă , aprobată prin Legea nr. 25/2004 .

Art. 133 Orice eveniment produs în timpul serviciului – accident , boală

profesională , incident periculos – va fi adus la cunoştinţa conducerii , care va dispune comunicarea către :

  • Inspectoratul Teritorial de Muncă ;
  • Asigurator – în cazul evenimentelor urmate de incapacitatea temporară de muncă , invaliditate sau deces ;
  • Organul de urmărire penală , după caz .

Art. 134 (1) Pentru protejarea sănătăţii salariaţilor se asigură igienizarea zilnică a birourilor şi a grupurilor sanitare .

               (2) Cel puţin de două ori pe an se va face curăţenie generală în sediul instituţiei .

               (3) La un interval de 5 ani , în funcţie de fondurile băneşti alocate se va realiza zugrăvirea încăperilor .

          Art. 135 (1) Se vor lua măsuri pentru menţinerea temperaturii optime de desfăurare a activităţii/muncii pe tot parcursul anului , în toate birourile , prin asigurarea funcţionării normale a caloriferelor .

                        (2) Se va asigura iluminatul corspunzător în toate încăperile .

          Art. 136 (1)  Angajaţii  au  obligaţia  să  cunoască  normele  (specifice  locului  de muncă)  de  securitate  şi  de  igienă a  muncii  pe  care  trebuie  să  le  respecte  în  activitatea desfăşurată , să folosească şi să întreţină în bune condiţii mijloacele de protecţie individuală ce le-au fost încredinţate .

                         (2) Obligaţiile angajaţilor sunt :

a)  să-şi  însuşească  şi  să  respecte  normele  şi  instrucţiunile  de  protecţie  a  muncii  şi măsurile de aplicare a acestora ;

b)  să  utilizeze corect  echipamentele  tehnice ,  substanţele  periculoase  şi  celelalte mijloace de producţie ;

c)  să nu procedeze la deconectarea , schimbarea sau mutarea         arbitrară a dispozitivelor  de  securitate  ale echipamentelor  tehnice  şi  ale  clădirilor ,  precum  şi să utilizeze corect aceste dispozitive ;

d)  să  aducă  la  cunoştinţa  conducătorului  locului  de  muncă  orice  defecţiune  tehnică sau  altă   situaţie   care constituie  un   pericol   de  accidentare  sau  îmbolnăvire profesională ;

e) să  aducă  la  cunoştinţa  conducătorului  instituţiei  în  cel  mai  scurt  timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi ;

f)   să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi  să informeze de îndată conducătorul instituţiei ;

g) să  refuze  întemeiat  executarea  unei  sarcini  de  muncă  dacă  aceasta  ar  pune  în pericol  de  accidentare  sau  îmbolnăvire  profesională  persoana  sa  sau  a  celorlalţi participanţi ;

h) să  coopereze  cu  angajatorul  şi/sau  cu  angajaţii  cu  atribuţii  specifice  în  domeniul securităţii   şi   sănătăţii   în   muncă,   atâta   timp   cât   este   necesar,   pentru   a   da angajatorului   posibilitatea   să   se   asigure   că   toate   condiţiile   de   muncă   sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de muncă ;

i) să  coopereze  cu  angajatorul  şi/sau  cu  angajaţii  cu  atribuţii  specifice  în  domeniul securităţii  şi  sănătăţii  în  muncă,  atâta  timp  cât  este  necesar,  pentru  realizarea oricărei  sarcini  sau  cerinţe  impuse  de  autoritatea  competentă  pentru  prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale ;

j) să  dea  relaţii  din  proprie  iniţiativă  sau  la  solicitarea  organelor  de  control  şi  de cercetare în domeniul protecţiei muncii .

          Art. 137 Se interzice fumatul în instituţie , în afara spaţiilor special amenajate .

          Art. 138 Se vor asigura , în caz de accidente , pe lângă autoturismele din dotare şi persoanele transportate , inclusiv conducătorul auto .

          Art. 139 Se va asigura , în condiţiile legii , controlul medical anual al angajaţilor , atât la angajarea în muncă cât şi pe durata executării raportului de serviciu .

TITLUL VIII

MODALITĂȚI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIȚII

LEGALE SAU CONTRACTUALE

          Art. 140 (1) In cadrul institutiei părţile relaţiei colective de muncă vor depune toate diligenţele pentru promovarea unui climat organizaţional propice în condiţii normale a activităţii instituţiei . Pentru aceasta ele se vor sprijini reciproc în toate situaţiile necesare .

                         (2) Salariaţii  vor avea dreptul de a se adresa organului sindical în orice moment , în condiţii precis stabilite , în afara programului de lucru zilnic , cu respectarea regulilor şi procedurilor interne .

                         (3) Organul sindical nu va putea aborda salariaţii  decât cu acordul prealabil al superiorului direct ariei al organizaţionale , în timpul agreat cu acesta , sub incidenţa regulilor , regulamentelor interne si reglementărilor legale.

TITLUL IX

INTEGRITATEA PUBLICĂ . PROTECȚIA AVERTIZORILOR

          Art. 141 Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice , instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii,  reglementează unele măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităţilor publice , insituţiilor publice şi ale altor unităţi , săvârşite de către persoane cu funcţii de conducere  sau de execuţie din cadrul acestora . Astfel , în sensul legii menţionate , avertizare de interes public înseamnă sesizarea făcută cu bună credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare  a legii , a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări , eficienţei , eficacităţii , economicităţii şi transparenţei . Avertizor , în sensul aceleaşi legi , înseamnă persoana care face o sesizare şi care este încadrată în una dintre autorităţile publice , instituţiile publice sau celelalte unităţi prevăzute de legea respectivă .Semnalarea unor fapte de încălcare a legii constituie avertizare în interes public şi priveşte :

a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

           b) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;

          c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor unităţilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 571/2004 ;

          d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;

          e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

          f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;

          g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;

          h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;

          i) incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;

           j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;

           k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

          l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

          m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la art. 2 din Legea nr. 571/2004 ;

          n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

          Art. 142 Sesizarea privind încălcarea legii poate fi făcută separat sau cumulativ :

           a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale, potrivit art. 5 din Legea nr. 571/2004 ;

          b) conducătorului autorităţii publice, instituţiei publice sau al unităţii bugetare din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, potrivit art. 5 din Legea nr. 571/2004 , sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;

          c) comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul autorităţii publice, instituţiei publice sau al unităţii prevăzute la art. 2 din Legea nr. 571/2004, din care face parte persoana care a încălcat legea, conform art. 5 din Legea nr. 571/2004;

          d) organelor judiciare;

          e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

          f) comisiilor parlamentare;

          g) mass-media;

           h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;

          i) organizaţiilor neguvernamentale.

          Art. 143 (1) În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecţie după cum urmează:

           a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, în condiţiile art. 4 lit. h) din Legea nr. 571/2004 , până la proba contrară;

           b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor unităţi prevăzute la art. 2 din Legea nr. 571/2004 au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate.

                     (2) În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

          Art. 144 În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art. 5 lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2004  , se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

          Art. 145 (1) În litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credinţă.

                       (2) Instanţa verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, instituţii publice sau unităţi bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.

TITLUL X

COMISIA DE DISCIPLINĂ ŞI COMISIA PARITARĂ

          Art. 146 Comisia de disciplină şi Comisia paritară sunt constituite prin dispoziţia primarului şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile prevederilor art.494 din OUG nr.57/2019 , ale H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor e disciplină şi ale H.G. nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective coroborat cu art. 488-489 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ .

TITLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

          Art. 147 (1) Regulamentul intern se aduce la cunoştinţa salariaţilor prin distribuirea a câte unui exemplar fiecărui compartiment din cadrul primăriei .

                        (2) Regulamentul intern se afişează într-un loc vizibil  .

                        (3) Orice modificare în conţinutul regulamentului intern se face cu consultarea angajaţilor şi este supusă procedurii de informare prevăzută la alin. (1) şi (2) .

          Art. 148 (1) Prevederile prezentului Regulament de ordine internă pot fi modificate ori de câte ori necesităţile legale de organizare şi de disciplină o cer .

                        (2) Regulemantul intern se completează cu reglementările legale prevăzute în legislaţia muncii şi alte acte normative care reglementează domeniul .

          Art. 149 (1) Toţi angajaţii Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentului Regulament de ordine internă .

                         (2)  Prezentul  Regulament  de  ordine  internă  se  afişează  la sediul Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului .

          Art. 150   Orice salariat interesat poate sesiza primarul în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă , cu privire la dispoziţiile Regulamentului Intern , în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său .

          Art. 151 Prezentul Regulament de Ordine Internă a fost aprobat de conducerea Primăriei comunei Prundu Bȃrgăului .

                   PRIMAR ,                                   SECRETAR GENERAL ,

      CRIȘAN DORU-TOADER                            PINTILIE ANGELA