Comuna Prundu Bârgăului, ca de altfel întreaga Vale a Bârgăului constituie un minunat colţ de ţară unde se pot practica drumeţii, oaspeţii se pot relaxa prin mişcare într-un aer ozonat, curat şi vindecător. Pot fi admirate frumuseţi incomparabile ale naturii – Vârful Heniu sau Poiana cu bulbuci de munte, situată în aria protejată Piatra Fântânele.
Cei care ajung în Prundu Bârgăului au ocazia să viziteze:
- Clădirea Primăriei (fostă “Casa Maiorului”)
- Clădirea Școlii Generale clasele I-IV, (fostă “Hotel și restaurant grăniceresc”)
- Monumentul eroilor din centru, ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale;
- Biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”, construcție 1837
- Troiţa de pe Strada Martirilor, închinată celor 7 persoane ucise în septembrie 1944, de către trupele maghiare în retragere;
- Releul de televiziune de pe Heniu;
- Parcul cu castani
- Moara veche de 200 de ani
- Cazane de fiert ţuică (distilerii);
- Case ţărăneşti cu minunate aranjamente populare locale;
Monumentul eroilor din centru a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Monumentul a fost ridicat, dezvelit şi sfinţit în anul 1998 și este dedicat memoriei celor 704 eroi de pe Valea Bârgăului căzuţi pe câmpurile de luptă. Troiţa de pe strada Martirilor este închinată celor 7 persoane ucise în septembrie 1944 de către trupele maghiare în retragere. Horthyştii au executat un grup de 7 români din Prundu Bârgăului, şase bărbaţi şi o fată pentru vina de a fi români. Acestor martiri li s-a ridicat în anul 1944, la locul execuţiei, o troiţă confecţionată din lemn de stejar și sculptată cu motive populare.
Biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”, din Prundu Bârgăului a fost construită în 1837 de localnici, din piatră de râu, cu ajutorul fondurilor grănicereşti. Ea a fost făcută după modelul unei biserici catolice din Viena însă poziţia altarului nu este spre est, spre Răsărit ci spre nord vest. Această orientare a fost impusă de organele locale austro-ungare pentru a putea intra armata în biserică direct din şoseaua care făcea legătură între Ardeal şi Bucovina. Biserica din centrul localității adăposteşte în pod, în timpul verii o colonie de 1000 de femele de lilieci din specia Myotis myotis – Liliacul Mare Comun. Femelele revin în podul Bisericii în fiecare primăvară iar toamna pleacă și se adăpostesc în peşteri, să hiberneze. Localnicii protejează micuțele animăluțe care nu fac rău nimănui și au instalat la intrarea în biserică un panou unde demontează câteva mituri – liliecii nu sunt vampiri și nici nu se prind în păr, ei protejează zona de insectele dăunătoare.
Cel mai înalt vârf din Munții Bârgăului este Heniu Mare – 1611 m. Aici se află și releul de televiziune, o construcție impresionantă relizată în perioada 1974 – 1977. Clădirea releului din vârful Heniu este considerată lucrarea de cea mai mare dificultate de acest gen din Transilvania fiind depuse eforturi extraordinare pentru constuirea imobilului cu două etaje și a turnul care are 74 de metri. Parcul cu castani era locul în care oprea Poștalionul. Oraşele și comunele mari prin care trecea poştalionul erau obligate să asigure caii de schimb, pentru o deplasare mai rapidă, dar şi găzduirea şi cinstirea călătorilor. La Prund, era ultima oprire a poștalionului în drum spre Bucovina, spațiul vechii piețe din parcul cu castani fiind pe acele vremuri locul unde se schimbau caii poștalionului.
O moară veche de 200 de ani, păstrată impecabil și în perfectă stare de funcționare poate fi văzută și astăzi la Prundu Bârgăului. Sătenii macină și acum grânele iar pâinea, plăcintele și cozonacii, produsele tradiționale specifice zonei, impresionează orice turist care ajunge aici. Sătenii de pe Valea Bârgăului sunt renumiţi pentru faimoasa ţuică de Bârgău (jinars de Bârgău) . Ţuica e distilată de două ori și e apreciată atât pentru tăria cât şi pentru aroma ei fină. Cazanele în care se fierbe ţuica – “velnițe” sunt o prezenţă la familiară pe Valea Bârgăului și e binevenit oricine vrea să guste țuica.
Case ţărăneşti, cu minunate aranjamente populare, sunt mândria localității. Bârgăuanii susţin că au cel mai frumos port popular, cele mai frumoase cergi, cindeauă, covoare. O bună parte din locuințele de pe Valea Bârgăului păstrează încă “Casa de parade”- camera specială, curată unde erau așteptați oaspeții iar familia o folosește pentru diferite ceremonii și sărbători. Acolo se țin cele mai frumoase țesături, ștergare, fețe de masă, fețe de pernă, cergi și țoluri, icoane, dar și lada de zestre a fetelor de măritat.